1. [DEX '09] TĂLPAȘ, tălpași, s. m. (Înv.) Pedestraș, infanterist. – Din magh. talpas.
2. [DLRLC] TĂLPAȘ, tălpași, s. m. (Învechit) Pedestraș, infanterist. Recunoști strănepoții catanelor spătărești cu mintene... ai tălpașilor dorobănțești. C. PETRESCU, C. V. 80. [Șerban Cantacuzino] din rămășițele dorobanților întocmi un corp de 4000 tălpași și cazaci. BĂLCESCU, O. I 21. (Cu pronunțare regională) P-atunci avea țara dorobanți, roșiori, călărași... talpași. GHICA, S. 18.
3. [Șăineanu, ed. VI] tălpaș m. pl. corp de pedestrime întocmită de Șerban Cantacuzino în 1688: tălpașii dorobănțești, pedestri cu tobele, chiverele și cimpoaiele lor FIL. [Ung. TALPAS, cu tălpile mari, pedestru].
4. [Scriban] tălpáș și tálpoș m. (ung. talpas, cu tălpile marĭ, pedestru). Vechĭ. Pl. Un corp de pedestrime înființat de Șerban Cantacuzino în 1688 după modelu pedestrimiĭ ungureștĭ.
5. [DOOM 3] tălpaș (înv.) s. m., pl. tălpași
6. [DOOM 2] tălpaș (înv.) s. m., pl. tălpași
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL