1. [MDA2] turșug sm [At: ALR I, 988/270 / Pl: ~ugi / E: turș + -ug] (Reg) 1 Tufă al cărei vârf a fost mâncat de vite. 2 (Fig; dep) Cal slab dezvoltat. 3 Proțap (la car).
2. [DAR] turșug, turșugi, s.m. (reg.) 1. tufă cu vârful mâncat de vite. 2. cal slab.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL