1. [MDA2] turluliu ain [At: G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I, 307 / E: ns cf turluit2] (Reg; rar) Zăpăcit.
2. [DLRLC] TURLULIU, -IE, turlulii, adj. (Rar) Zăpăcit, țicnit, nebun. Să te trezești pe urmă... turluliu la minte... și cu ochii scurși de plîns. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 307.
3. [DLRM] TURLULIU, -IE, turlulii, adj. (Rar) Zăpăcit; țicnit, nebun.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL