Acasã » Definitii » Definiție și ce înseamnă turcoman

Definiție și ce înseamnă turcoman

1. [MDA2] turcoman1 sm [At: XENOPOL, I. R. III, 210 / Pl: ~i / E: fr turcomane] (Îvr) 1-2 Turkmen (1-2).

2. [MDA2] turcoman2 sm [At: ȘEZ. IV, 132 / Pl: ~i / E: turc + -oman] (Reg; prt) 1-2 Turc (1-2).

3. [DLRLC] TURCOMAN, turcomani, s. m. (Popular, peiorativ) Turc. De-ți găsi vreun dușman, Vreun grec ori vreun turcoman. ȘEZ. IV 132.

4. [DLRM] TURCOMAN, turcomani, s. m. (Pop., peior.) Turc. – It. Turcomanno.

5. [Șăineanu, ed. VI] Turcomani m. pl. nume generic sub care se coprinde diferitele popoare nomade din Persia, Transcaucazia și Azia-Mică.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TURCEȘTE adv. Ca turcii, în felul turcilor; în limba turcă. ◊ Expr. […]

1. [DEX '09] TURCHESTAN, turchestani, s. m. Varietate de pepene galben mic, rotund, cu miezul […]

1. [DEX '09] TURCHIN, -Ă, turchini, -e, adj., s. f. (Rar) 1. Adj. De culoare […]

1. [Șăineanu, ed. VI] țurchinar m. Mold. țăpoiu la clădirea stogului. [Origină necunoscută]. 2. [DAR] […]

1. [DEX '09] TURCIC, -Ă, turcici, -ce, adj. (în sintagma) Limbă turcică = (la pl.) […]

1. [MDA2] turcie sf [At: CANTEMIR, HR. 126 / E: turc + -ie] (Înv) 1 […]

1. [MDA2] turcesc, ~ească [At: URECHE, L. 123 / V: (îvr) tor~ / Pl: ~ești […]

1. [DEX '09] TURCIME s. f. Mulțime de turci; totalitatea turcilor. – Turc + suf. […]