Definiție și ce înseamnă tulnicire

1. [MDA2] tulnici1 vr [At: VISSARION, B. 126 / Pzi: ~cesc / E: tulnic3] (Mun) A se zăpăci.

2. [DLRLC] TULNICI, tulnicesc, vb. IV. Refl. A avea mintea tulburată, a deveni tulnic; a se năuci, a se buimăci. Stăpînul meu e nebun!... Bucătarul acesta e un tîlhar și jumătate; eu, un biet rob cinstit și în primejdie să mă tulnicesc și eu. VISSARION, B. 126.

3. [DLRM] TULNICI, tulnicesc, vb. IV. Refl. A deveni tulnic, a se zăpăci, a se năuci, a se buimăci. – Din tulnic2.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] tulipier sm [At: DN3 / P: ~pi-er / Pl: ~i / E: fr […]
1. [Șăineanu, ed. VI] tulipină (tulichină) f. mic arbust veninos ale cărui fructe sunt niște […]
1. [MDA2] tulitură sf [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ri / E: tuli1 + -tură] […]
1. [MDA2] toriște sf [At: LB / V: (reg) st~, tar~, ~râș~, ~ițe, ~roș~, ~ruș~, […]
[MDN '00] TULMEN s. m. muncitor petrolist specializat în primirea și distribuirea de materiale la […]
1. [DEX '09] TULNIC, tulnice, s. n. Vechi instrument muzical popular de suflat, asemănător cu […]
1. [MDA2] tulnica vi [At: ALEXI, W. / V: (îrg) ~ici / Pzi: tulnic / […]
1. [DEX '09] TULNICAȘ, -Ă, tulnicași, -e, s. m. și f. Persoană care cântă din […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro