1. [MDA2] tuji1 vt [At: GLOSAR REG. / Pzi: ~jesc / E: ucr тузити] (Buc) 1 A lovi tare pe cineva Si: a bate. 2 (C. i. obiecte, lucruri etc.) A lua cu forța de la cineva.
2. [MDA2] tuji2 vt [At: JAHRESBER. III, 329 / Pzi: ~jesc / E: srb tužiti] (Ban) A învinui.
3. [Scriban] tujésc v. intr. (sîrb. tužiti, vsl. tonžiti. V. tînjesc). Serbia. Mă jăluĭesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL