Definiție și ce înseamnă trădământ

1. [MDA2] trădământ sn [At: HELIADE, O. I, 232 / V: (îvr) tradim~ / Pl: ~minte / E: ml tradimentum, it tradimento] (Îvr) 1-4 Trădare (2-5).

2. [MDA2] tradimânt sn vz trădământ

3. [DAR] trădământ s.n. (înv.) trădare.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] trânzeluță sf [At: SCRIBAN, D. / V: (reg) tren~ / Pl: ~țe / […]
1. [DEX '09] TREBUI, pers. 3 trebuie, vb. IV. 1. Intranz. A avea nevoie (de […]
1. [MDA2] trăcsăritoare sf [At: CONV. LIT. XX, 1019 / V: (reg) trăs~ / Pl: […]
1. [MDA2] trăctui vt [At: CANTEMIR, IST. 101 / Pzi: ~esc / E: lat tractare] […]
1. [Șăineanu, ed. VI] trăcăneală f. soiu de umblet al calului. [Și trăncălău: probabil onomatopee]. […]
1. [DEX '09] TRĂDĂTOR, -OARE, trădători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care trădează. […]
1. [DEX '09] TRĂGACI, -CE, trăgaci, -ce, s. n., s. m., adj. 1. S. n. […]
1. [MDA2] trăgaie sf [At: GHEȚIE, R. M. / Pl: ? / E: trage] (Reg) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro