1. [DEX '09] TRÂNTITURĂ, trântituri, s. f. Trântă, trânteală, izbitură. – Trânti + suf. -itură.
2. [MDA2] trântitură1 sf [At: DOSOFTEI, V. S. februarie 74r/16 / Pl: ~ri / E: trânti1 + -tură] 1 Izbitură puternică Si: lovitură, (pfm) trântă (4), (reg) trântai. 2 (Înv; fig) Stare de neliniște Si: frământare, zbucium. 3 (Reg) Trântă (1).
3. [MDA2] trântitură2 sf [At: LB / Pl: ~ri / E: trânti2 + -tură] (Reg) 1 Umflătură cu puroi în talpa piciorului sau la călcâi, produsă prin înțepare cu spini. 2 Bășică la degetele picioarelor. 3 Bătătură în talpa piciorului. 4 Boală de piele, pe tălpi sau între degete, care se manifestă prin mâncărime Si: (reg) păducel.
4. [Șăineanu, ed. VI] trântitură f. bubă la talpă ori la călcâiul piciorului (când se calcă desculț în locul unde s’a trântit sau lovit un cal).
5. [DLRLC] TRÎNTITURĂ, trîntituri s. f. Trîntă, trînteală. Săbărel cu cotituri, Mult e bun de trîntituri. TEODORESCU, P. P. 305.
6. [Scriban] trîntitúră f., pl. ĭ. Rezultatu trîntiriĭ: s’a stricat lada de atîtea trîntiturĭ. Modu de a trînti: n’am maĭ văzut așa trîntitură.
7. [DOOM 3] trântitură s. f., g.-d. art. trântiturii; pl. trântituri
8. [DOOM 2] trântitură s. f., g.-d. art. trântiturii; pl. trântituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL