1. [DEX '09] TRÂMBICIOARĂ, trâmbicioare, s. f. Diminutiv al lui trâmbiță. – Trâmbiță + suf. -icioară.
2. [MDA2] trâmbicioară sf [At: CARAGIALE, O. II, 171 / Pl: ~re / E: trâmbiță + -ioară] (Șhp) 1-2 (Pop) Trâmbiță (1) (mică) Si: (reg) trâmbițuică (1-2). 3-8 (Reg) Trâmbiță (6-8) (mică) Si: (reg) trâmbitucă (1-6).
3. [DLRLC] TRÎMBICIOARĂ, trîmbicioare, s. f. Diminutiv al lui trîmbiță. Lăutari cu țambalul și flașnete... și trîmbicioare și fluierașe și hîrîitori. CARAGIALE, O. II 171.
4. [DOOM 3] trâmbicioară s. f., g.-d. art. trâmbicioarei; pl. trâmbicioare
5. [DOOM 2] trâmbicioară s. f., g.-d. art. trâmbicioarei; pl. trâmbicioare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL