[DTM] tropologhion (< gr. τροπολόγιον [tropologhion], τρεφολόγιον [trefologhion] sau ἀνφολόγιον [antologhion]) (Biz.), colecția vechilor tropare*, adică condachiile sau sulurile de papirus și pergament, pe care se scriau troparele în vechime. T. constituie baza și originea tuturor cărților de imnuri* bisericești (octoih*, triod*, minei*) fiind un volum de tropare aflat în uz încă de la finele sec. 8 și începutul sec. 9. După alcătuirea Octoihului (sec. 8), t. este degajat prin aceasta de o parte din conținutul său, rămânând numai cu ciclul anual al imnurilor, pentru sărbătorile fixe – preludiul mineielor de mai târziu – și cu cele pentru partea mobilă a anului bis., care corespunde triodului și penticostarului* de astăzi. În diferite t. sunt citați, pe lângă Roman și Anatolie, melozi din sec. 6-7: Cosma, Grigorie, Chiriac, Dometius, Anastasie și Helias. T. manuscris, aflat în biblioteca corsiniană (Codicele corsinian) din sec. 9, este prin excelență o colecție de tropare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL