1. [MDA2] tristiman, ~ă smf [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr tristimane] (Liv) Persoană care suferă de tristimanie.
2. [DN] TRISTIMAN, -Ă s.m. și f. Suferind de tristimanie. [< fr. tristimane].
3. [DETS] TRISTI- „tristețe”. ◊ L. tristis „întunecat, trist” > fr. tristi- > rom. tristi-. □ ~man (v. -man1), s. m. și f., persoană care suferă de tristimanie; ~manie (v. -manie), s. f., înclinare patologică spre tristețe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL