1. [DEX '09] TRICLINIU, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). ♦ (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfășurau diverse ceremonii. [Var.: triclinium s. n.] – Din lat. triclinium.
2. [MDA2] tricliniu sn [At: MARIAN, NU. / V: (înv) ~nion, ~m / Pl: ~ii / E: lat triclinium, gr τρικλίνιον] (Înv) 1 (La greci și la romani) încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). 2 (Pex) Sală de mâncare Si: sufragerie 3 (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale, în care se primeau pelerinii sau se făceau diverse ceremonii.
3. [DN] TRICLINIU s.n. 1. (Ant.) Complex de trei paturi cu trei locuri, așezate de-a lungul a trei părți ale unei mese de sufragerie a unei case romane. ♦ Sufragerie. 2. Sală de mese a unei comunități (monahale) creștine, în care se primeau pelerinii sau se celebrau diverse ceremonii. [Pron. -niu, var. triclinium s.n.. / < lat. triclinium, cf. gr. triklinion < tri – cu trei, kline – pat].
4. [MDN '00] TRICLINIU s. n. 1. sală de mese în casele romane cu trei paturi de-a lungul a trei laturi ale unei mese. ◊ sufragerie. 2. sală de mese a unei comunități (monahale) creștine în care se primeau pelerinii sau se celebrau diverse ceremonii. (< lat. triclinium)
5. [Șăineanu, ed. VI] tricliniu n. sală de mâncare cu trei divanuri (în Roma antică): alăturea în tricliniu ne așteaptă un festin AL.
6. [Scriban] *triclíniŭ n. (vgr. triklinion și triklinon, d. treis, treĭ, și kline, pat; lat. triclinium. V. clinic). Sofragerie cu treĭ divanurĭ la vechiĭ Grecĭ și Romanĭ.
7. [DEX '09] TRICLINIUM s. n. v. tricliniu.
8. [MDA2] triclinion sn vz tricliniu
9. [MDA2] triclinium sn vz tricliniu
10. [DLRLC] TRICLINIUM, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere în care se mînca (și care cuprindea trei paturi, așezate pe trei laturi ale mesei). Este datină la acest prilej de a se așeza masa în forma unui triclinium roman. MARIAN, NU. 498.
11. [DN] TRICLINIUM s.n. v. tricliniu.
12. [DOOM 3] tricliniu (desp. tri-cli-) [niu pron. nĭu] s. n., pl. triclinii, art. tricliniile (desp. -ni-i-)
13. [DOOM 2] tricliniu (tri-cli-) [niu pron. nĭu] s. n., pl. triclinii, art. tricliniile (-ni-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL