Definiție și ce înseamnă tresăltare

1. [DEX '09] TRESĂLTARE, tresăltări, s. f. Acțiunea de a tresălta și rezultatul ei; tresărire. – V. tresălta.

2. [MDA2] tresăltare sf [At: C. PETRESCU, A. 395 / Pl: ~tări / E: tresălta] 1-3 Tresărire (1, 5-6).

3. [DLRLC] TRESĂLTARE, tresăltări, s. f. Acțiunea de a tresălta; tresărire, freamăt. Zaharia Duhu le zărea venind către dînsul, cu o tresăltare de sînge fierbinte în inimă. C. PETRESCU, A. 395.

4. [DN] TRESĂLTARE s.f. Acțiunea de a tresălta și rezultatele ei; tresărire, freamăt. [< tresălta].

5. [DEX '09] TRESĂLTA, tresalt, vb. I. Intranz. A tresări, a vibra de emoție, a se bucura foarte tare. – Din fr. tressauter (după sălta).

6. [MDA2] trăsălta v vz tresălta

7. [MDA2] tresălta vi [At: FILIMON, O. I. 107 / V: (reg) trăs~ / Pzi: ~salt / E: fr tressauter (după sălta)] 1-3 A tresări (1, 5-6).

8. [DLRLC] TRESĂLTA, tresalt, vb. I. Intranz. A tresări (sau a da impresia că tresare) de bucurie; a fremăta. Nadina tresălta de bucurie. REBREANU, R. I 214. Iar dacă un Văcărescu ar mai trăi acum, cît n-ar tresălta el de bucurie. MACEDONSKI, O. IV 128. ◊ Fig. Și-n fiecare inimă tresaltă, Și-n fiecare inimă răsună Un clopot limpede, o veste bună. TULBURE, V. R. 15. Și văd aici în juru-mi cum tresaltă Izvoarele-nceputurilor sfinte. BENIUC, V. 7. Versul poate să-ți tresalte ca izvorul de curat, Căci întrînsul s-oglindește cerul clar, netulburat. EFTIMIU, Î. 174.

9. [DN] TRESĂLTA vb. I. intr. A tresări, a vibra de emoție, de bucurie; a fremăta. [P.i. tresalt. / după fr. tressauter].

10. [MDN '00] TRESĂLTA vb. intr. a tresări, a vibra de emoție, de bucurie; a fremăta. (după fr. tressauter)

11. [Șăineanu, ed. VI] tresaltà v. 1. a tresări des; 2. (de lucruri) a simți o sguduire sau vibrațiune. [V. tresărì].

12. [Scriban] tresált, a -săltá v. intr. (lat. *trans-saltare. V. salt). Tresar (de bucurie).

13. [DOOM 3] tresăltare s. f., g.-d. art. tresăltării; pl. tresăltări

14. [DOOM 2] tresăltare s. f., g.-d. art. tresăltării; pl. tresăltări

15. [DOOM 3] tresălta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. tresalt, 2 sg. tresalți, 3 tresaltă; conj. prez. 1 sg. să tresalt, 3 să tresalte; imper. 2 sg. afirm. tresaltă

16. [DOOM 2] tresălta (a ~) vb., ind. prez. 3 tresaltă

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro