1. [DEX '09] TREFILARE, trefilări, s. f. Acțiunea de a trefila și rezultatul ei; trefilat. – V. trefila.
2. [MDA2] trefilare sf [At: IOANOVICI, TEHN. 60 / Pl: ~lări / E: trefila] Trecere forțată a unui material metalic printr-o filieră, pentru a obține sârmă Si: trefilat1.
3. [DLRLC] TREFILARE s. f. Acțiunea de a trefila.
4. [DN] TREFILARE s.f. Acțiunea de a trefila; trefilat; etirare. [< trefila].
5. [DCR2] trefilare s. f. Trecere forțată a unui metal printr-o filieră, pentru a obține sârmă ◊ „Ea lucrează cu succes pe un grup de șase mașini de trefilare [...]” Sc. 18 II 80 p. 2. ◊ „Noutatea produsului [...] constă în posibilitatea trefilării firului [...] la diametre mult mai mici.” R.l. 14 IX 84 p. 5 (din trefila; DEX, DN3)
6. [DEX '09] TREFILA, trefilez, vb. I. Tranz. A trece forțat un material metalic printr-o filieră, pentru a obține o sârmă. – Din fr. trefiler.
7. [MDA2] trefila vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~lez / E: fr tréfiler] A trece forțat un material metalic printr-o filieră, pentru a obține sârmă.
8. [DEX '98] TREFILA, trefilez, vb. I. Tranz. A trece forțat un material metalic printr-o filieră, pentru a obține o sârmă. – Din fr. tréfiler.
9. [DLRLC] TREFILA, trefilez, vb. I. Tranz. A trece forțat un material metalic printr-o filieră, pentru a obține o sîrmă.
10. [DN] TREFILA vb. I. tr. A trece forțat o tijă metalică prin filieră, pentru a o reduce la dimensiunile unui fir; a trage un metal în formă de sîrmă. [< fr. tréfiler].
11. [MDN '00] TREFILA vb. tr. a trece un material metalic printr-o filieră pentru a obține o sârmă. (< fr. tréfiler)
12. [DOOM 3] trefilare s. f., g.-d. art. trefilării; pl. trefilări
13. [DOOM 2] trefilare s. f., g.-d. art. trefilării; pl. trefilări
14. [DOOM 3] trefila (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. trefilez, 3 trefilează; conj. prez. 1 sg. să trefilez, 3 să trefileze
15. [DOOM 2] trefila (a ~) vb., ind. prez. 3 trefilează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL