Definiție și ce înseamnă trebue

[Șăineanu, ed. VI] trebue v. (impersonal) 1. a fi necesar, obligatoriu: trebue să plec; 2. a avea nevoie de: îi trebue bani; 3. fig. a se cuveni, a merita: așa îți trebue. [Slav. TRĬEBOVATI, a trebui (din TRĬEBŬ, necesar)].

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DTM] treble viol (cuv. engl.) v. viole. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] TREBUI, pers. 3 trebuie, vb. IV. 1. Intranz. A avea nevoie (de […]
1. [DEX '09] TREBUITOR, -OARE, trebuitori, -oare, adj. (Rar) Trebuincios. [Pr.: -bu-i-] – Trebui + […]
1. [DEX '09] TREBUȘOARĂ, trebușoare, s. f. (Pop. și fam.) Diminutiv al lui treabă. – […]
1. [DEX '09] TREBĂLUI, trebăluiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Fam.) A face tot felul […]
1. [DEX '09] TREBĂLUIALĂ, trebăluieli, s. f. (Fam.) Muncă măruntă, de alergătură pe lângă gospodărie. […]
1. [DEX '09] TREBĂLUI, trebăluiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Fam.) A face tot felul […]
1. [DEX '09] TREBĂLUI, trebăluiesc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Fam.) A face tot felul […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro