Definiție și ce înseamnă trauler

1. [DEX '09] TRAULER, traulere, s. n. Navă maritimă de pescuit, echipată cu traule, folosită și pentru dragarea epavelor. – Din rus. trauler, engl. trawler, germ. Trawler.

2. [MDA2] trauler sn [At: LTR2 / P: tra-u~ / Pl: ~e / E: eg trawler, ger Trawler, rs траулер] Navă maritimă echipată cu traule, destinată pescuitului pe mare (la diferite adâncimi), folosită și pentru dragarea epavelor.

3. [DEX '98] TRAULER, traulere, s. n. Navă de pescuit prevăzută cu traule și destinată pescuitului pe mare, la diferite adâncimi, sau folosită pentru dragarea epavelor. – Din rus. trauler, engl. trawler, germ. Trawler.

4. [DN] TRAULER s.n. Navă de pescuit, dotată cu instalații pentru manevrarea traulelor prin unul din borduri sau prin pupă, folosită și pentru dragarea epavelor. [< engl. trawler].

5. [MDN '00] TRAULER s. n. navă maritimă de pescuit, echipată cu traule. (< engl. trawler)

6. [DCR2] trauler s. n. 1970 (nav.) Navă de pescuit dotată cu năvoade în formă de sac (traule) pe care le trage după ea v. navă-bază, navă-uzină (din rus. trauler, engl. trawler, germ. Trawler; OSRI; D.Tr., LTR; DEX, DN3)

7. [DCR2] trauler-uzină s. n. Trauler pe care este amenajată și o uzină de prelucrare a peștelui ◊ „La șantierele navale din Gdansk se află în construcție un nou trauler-uzină, care depășește prin proporții tot ceea ce s-a construit până acum în Polonia în acest domeniu.” Sc. 16 V 78 p. 5 (din trauler + uzină)

8. [DOOM 3] trauler (navă) (desp. trau-) s. n., pl. traulere

9. [DOOM 2] trauler (navă) (trau-) s. n., pl. traulere

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDN '00] TRATORIE s. f. birt, restaurant, ospătărie, local ieftin (în Italia). (< it. trattoria) […]
1. [DEX '09] TRAULARE s. f. Acțiunea de a traula și rezultatul ei. – V. […]
1. [DEX '09] TRAULERIST, trauleriști, s. m. Muncitor care lucrează pe trauler. – Trauler + […]
1. [MDA2] trauling sn [At: DN3 / E: eg trawling] (Mar) Traulare. 2. [DN] TRAULING […]
1. [DEX '09] TRAUMATIZANT, -Ă, traumatizanți, -te, adj. Care traumatizează. – Din fr. traumatisant. 2. […]
1. [DEX '09] TRAUMATIZARE, traumatizări, s. f. Acțiunea de a traumatiza și rezultatul ei. – […]
1. [DN] TRAUMATO- v. traumatic [în DN]. 2. [MDN '00] TRAUMAT(O)- elem. „leziune, rană”, „traumă”. […]
1. [DEX '09] TRAUMATOLOG, -Ă, traumatologi, -ge, s. m. și f. (Rar la f.) Specialist […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro