1. [MDA2] trampa vt [At: DN3 / Pzi: ~pez / E: fr tremper] (Frr) 1 A stropi (abundent) cu un lichid. 2 A îmbiba cu un lichid. 3 A însiropa un tort3. 4 (Teh) A înmuia (ceva) scufundându-l într-un lichid.
2. [DN] TRAMPA vb. I. tr. 1. A stropi (abundent) cu un lichid; a îmbiba cu un lichid. ♦ A însiropa un tort. 2. (Tehn.) A înmuia (ceva) scufundîndu-l într-un lichid. [< fr. tremper].
3. [MDN '00] TRAMPA vb. tr. 1. a stropi cu un lichid; a îmbiba cu un lichid. ◊ a însiropa un tort. 2. (tehn.) a înmuia (ceva) scufundându-l într-un lichid. ◊ a aplica pasta inflamabilă pe bețele de chibrit. (< fr. tremper)
4. [DEX '09] TRAMPĂ, trampe, s. f. (Reg.) Schimb în natură; troc. ♦ (Fam.) Aranjament, afacere (prin intermediari). ◊ Expr. A face (cuiva) trampa = a mijloci cuiva o afacere, o întâlnire etc. [Var.: treampă s. f.] – Din tc. trampa.
5. [DEX '09] TREAMPĂ s. f. v. trampă.
6. [MDA2] trampă2 sf [At: LĂCUSTEANU, A. 127 / Pl: ~pe / E: fr trempe] (Pfm; adesea prt) Categorie1 (3).
7. [MDA2] trampă1 sf [At: GORJAN, H. II, 29/21 / V: (reg) trea~ / Pl: ~pe / E: tc trampa] 1 (Îrg) Schimb în natură Si: troc1, (îvr) trămpăluire. 2 (Îrg; pex) Schimb de obiecte. 3 (Reg; îe) A-i face (cuiva) ~pa A ajuta pe cineva în realizarea unui scop. 4 (Reg; îae) A-i mijloci cuiva o întâlnire, o afacere, o relație. 5 (Pfm) Aranjament (prin intermediari).
8. [MDA2] treampă sf vz trampă1
9. [DLRLC] TRAMPĂ, trampe, s. f. (Mold.) Schimb în natură; troc. Vîndurăm vreo cîtăva marfă cu bani peșin și mai făcurăm și trampa cu alte mărfuri de p-acolo. GORJAN, H. II 29. (În forma treampa) Hai să facem treampa: dă-mi carul și na-ți boii. CREANGĂ, P. 40. – Variantă: treampă s. f.
10. [Șăineanu, ed. VI] trampă f. Mold. schimb (de lucruri): să facem trampă, dă-mi carul și na-ți boii CR. [Turc. trampa].
11. [Scriban] 1) trámpă f., pl. e (turc. [ngr. bg. sîrb.] trampa, d. it. tramúta, mutare, tramutare, a muta). Fam. A face trampa, a face schimb cu ceva.
12. [Scriban] 2) trámpă f., pl. inuz. e (fr. trempe, călitură). Barb. Teapă, caracter.
13. [DOOM 3] trampă (reg., fam.) s. f., g.-d. art. trampei; pl. trampe
14. [DOOM 2] trampă (reg.) s. f., g.-d. art. trampei; pl. trampe
15. [IVO-III] trampă, -pe.
16. [DER] trampă (-pe), s. f. – Schimb, troc. – Var. treampă. Tc. trampa (Șeineanu, II, 365; Ronzevalle 63), cf. ngr. τράμπα, bg., sb. trampa. – Der. trămpălui, vb. (a schimba, a face troc), înv.
17. [DER] trampă (-pe), s. f. – Fel, soi. Fr. trempe.
18. [Argou] a face trampa (cuiva) expr. 1. a pune (pe cineva) în legătură cu altcineva; a prezenta pe cineva cuiva. 2. (cart.) a schimba în timpul jocului, pe ascuns, cărțile de joc cu altele măsluite. 3. a mijloci / a intermedia o afacere.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL