1. [DLRLC] TOPITOARE, topitoare, s. f. Cuptor special pentru topirea metalelor sau a altor materiale. V. furnal. Printre locomotivele din triaj ori ascunsă prin ateliere, sub transmisiuni sau în pîntecul de iad al topitoarelor din turnătorii, moartea nu mă înfricoșase. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 14. Aci se află și o topitoare de smoală și catran. I. IONESCU, M. 757.
2. [Șăineanu, ed. VI] topitoare f. 1. vas de topit: aurul în topitoare se lămurește; 2. băltoacă de topit cânepa, inul.
3. [Scriban] topitoáre f., pl. orĭ. Vas de topit (fr. creuset): auru se lămurește în topitoare. Topilă, balta în care se topește cînepa.
4. [DEX '09] TOPITOR, -OARE, topitori, -oare, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Muncitor care lucrează la un cuptor de topit sau, în general, la topirea unor materiale în cadrul procesului de producție al unei întreprinderi. 2. S. f. Cuptor special pentru topirea metalelor; topilă (2). – Topi + suf. -tor.
5. [MDA2] topitor, ~oare [At: BIBLIA (1688), 1322/1 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: topi + -tor] 1 a (Îvr; d. corpuri solide) Care se topește (2). 2 a (Înv; fig) Care topește (21) Si: distrugător, nimicitor. 3 sf (rar) sn (Înv) Cuptor special pentru topit1 (1) metale sau alte materiale Si: (înv) topilă (2). 4 sf (Înv; pex) Loc în care este instalată topitoarea (3). 5 sf (Înv) Vas pentru topit1 (1) Si: (înv) topilă (3). 6 smf Muncitor care lucrează la un cuptor de topit1 (1) sau, în general, la topirea (1) unor materiale în cadrul procesului de producție al unei întreprinderi. 7 sf (Pop) Topilă (1).
6. [DEX '98] TOPITOR, -OARE, topitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor care lucrează la un cuptor de topit sau, în general, la topirea unor materiale în cadrul procesului de producție al unei întreprinderi. 2. S. f. Cuptor special pentru topirea metalelor; topilă (2). – Topi + suf. -tor.
7. [DLRLC] TOPITOR, -OARE, topitori, -oare, s. m. și f. Persoană care lucrează la un cuptor de topit sau, în general, la topirea unor materiale în cadrul procesului de producție al unei întreprinderi. Topitorul e obișnuit să scruteze mereu fiertura aurie. CONTEMPORANUL, S. II, 1956, nr. 483, 1/4.
8. [Scriban] topitór n., pl. oare. L. V. Vas de topit.
9. [DOOM 3] topitoare2 (muncitoare) s. f., g.-d. art. topitoarei; pl. topitoare
10. [DOOM 3] topitoare1 (cuptor; vas de topit) s. f., g.-d. art. topitorii; pl. topitori
11. [DOOM 2] topitoare1 (cuptor, vas de topit) s. f., g.-d. art. topitorii; pl. topitori
12. [DOOM 2] topitoare2 (muncitoare) s. f., g.-d. art. topitoarei; pl. topitoare
13. [DOOM 3] topitor1 (instalație) s. n., pl. topitoare
14. [DOOM 2] topitor2 (instalație) s. n., pl. topitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL