1. [DEX '09] TIMIDITATE, timidități, s. f. Însușirea de a fi timid; lipsă de îndrăzneală; sfială, sfiiciune. – Din fr. timidité, lat. timiditas, -atis.
2. [MDA2] timiditate sf [At: CR (1846), 561/52 / Pl: ~tăți / E: fr timidité, lat timiditas, -atis] 1 Lipsă de îndrăzneală, de curaj Si: sfială. 2 Nesiguranță în păreri și în acțiuni. 3 (Îvr) Faptă de om timid (1-2). 4 (Îvr) Vorbă de om timid (1-2).
3. [DLRLC] TIMIDITATE, timidități, s. f. Însușirea de a fi timid; lipsă de îndrăzneală (v. sfiiciune); (la pl.) faptă sau vorbă de om timid. Lui Grigore îi plăcu înfățișarea modestă a tînărului și mai ales timiditatea lui. REBREANU, R. I 19. [Asaki] are timidități, care nu prea rimează cu cele ce și-a impus în programul activității sale culturale. IBRĂILEANU, SP. CR. 45. Odată scaunul oferit, timiditatea bătrînei dispăru. ANGHEL, PR. 119.
4. [DN] TIMIDITATE s.f. Însușirea de a fi timid; lipsă de îndrăzneală; sfială, sfiiciune. [Cf. fr. timidité].
5. [MDN '00] TIMIDITATE s. f. însușirea de a fi timid; lipsă de îndrăzneală; sfială. (< fr. timidité, lat. timiditas)
6. [Șăineanu, ed. VI] timiditate f. sfială.
7. [Scriban] *timiditáte f. (lat. timíditas, -átis). Sfială.
8. [DOOM 3] timiditate s. f., g.-d. art. timidității; (atitudini) pl. timidități
9. [DOOM 2] timiditate s. f., g.-d. art. timidității; (atitudini) pl. timidități
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL