Definiție și ce înseamnă tihoare

1. [DEX '09] TIGOARE, tigori, s. f. (Pop.) Om de nimic, ticălos; ființă leneșă, puturoasă sau slabă, prăpădită. – Et. nec.

2. [MDA2] tigoare sf [At: NEGRUZZI, S. III, 37 / V: (reg) di~, tihoară, tiho~, tio~ sf, ~or sm / Pl: ~ori / E: nct] 1 (Reg) Animal slab și lipsit de putere. 2 (Reg) Animal care se mișcă încet, leneș. 3 (Reg) Animal care produce daune. 4 (Reg; dep) Om slab. 5 (Reg; dep) Om zdrențăros. 6 (Reg; dep) Om leneș. 7 (Pop; dep) Om netrebnic. 8 (Olt; îf tihoare) Aer rău mirositor Si: duhoare.

3. [DLRLC] TIGOARE, tigori, s. f. (Regional) Termen injurios dat unei persoane leneșe; om de nimic, trîntor. Ce nevolnic, mi-a scos sufletul; mai bine moartea decît așa tigoare de bărbat sîcîit. VLAHUȚĂ, O. A. 234. Nu-l vezi că-i o tigoare de băiet, cobăit și leneș de n-are păreche. CREANGĂ, A. 13. Slab îi, puhab, o tigoare, Să-l lovești o dată, moare. CONTEMPORANUL, II 760.

4. [Șăineanu, ed. VI] tigoare f. 1. om ticălos: o tigoare de băiat CR.; 2. fam. femeie rea. [Tr. tigor, om slab, mișel: origină necunoscută].

5. [Scriban] tigoáre f., pl. orĭ (var. din tihoare). Munt. Mold. Putoare, om foarte leneș: Auzĭ? Tigoarea! Slutu draculuĭ! (CL. 1924, 194). Serbia. Slăbitură. – În Trans. (Bran) tigór (m.), om slab, slăbitură. – Și digoare (Nț.). În Rț. tihoare, duhoare, aer puturos.

6. [MDA2] digoare sf vz tigoare

7. [MDA2] tigor sm vz tigoare

8. [MDA2] tihoară sf vz tigoare

9. [MDA2] tihoare sf vz tigoare

10. [MDA2] tioare sf vz tigoare

11. [Scriban] digoáre V. tigoare.

12. [Scriban] tihoáre, V. tigoare.

13. [DOOM 3] tigoare (pop.) s. f., g.-d. art. tigorii; pl. tigori

14. [DOOM 2] tigoare (pop.) s. f., g.-d. art. tigorii; pl. tigori

15. [DRAM 2021] tigoáre, tigori, s.f. (reg.) 1. Dihonie, ceartă. 2. Om de nimic, ființă leneșă. – Et. nec. (MDA).

16. [DRAM 2015] tigoare, tigori, s.f. – (reg.) 1. Dihonie, ceartă (Calendar, 2007). 2. Om de nimic, ființă leneșă. – Et. nec. (Șăineanu, DEX, MDA).

17. [DRAM] tigoare, tigori, s.f. – 1. Dihonie, ceartă (Calendar 2007). 2. Om de nimic, ființă leneșă. – Et. nec. (DEX).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] TIGHELI, tighelesc, vb. IV. Tranz. A coase un material cu tighel, a […]
1. [DEX '09] TIGHELIRE, tigheliri, s. f. Acțiunea de a tigheli și rezultatul ei; tighelit1. […]
1. [DEX '09] TIGHELIT1 s. n. Tighelire. – V. tigheli. 2. [DEX '09] TIGHELIT2, -Ă, […]
1. [MDA2] teglăzău sn [At: KLEIN, D. 437 / V: (reg) picl~, pig~, tecl~, ~laz~, […]
1. [DEX '09] TEGLICI, teglice, s. n. Unealtă folosită de cojocari și de cizmari pentru […]
1. [Șăineanu, ed. VI] tigliciu n. V. tegliciu. 2. [Șăineanu, ed. VI] tegliciu n. 1. […]
1. [MDA2] tiglos, ~oasă a [At: LB / V: (reg) ți~, țigloș / E: țiglă1 […]
1. [DEX '09] TIGNAFES, tignafesuri, s. n. (Pop.) Emfizem pulmonar la animale, mai ales la […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro