1. [DEX '09] TIBIȘIR, tibișire, s. n. (Înv. și reg.) Cretă (pentru scris pe tablă). – Din tc. tebeșir.
2. [MDA2] tibișir sn [At: (a. 1792) ap. ȘIO II1, 359 / V: (îvr) tipișâr / Pl: ~e / E: tc tebeșir] (Reg) 1 Cretă de scris pe tablă. 2 (Îe) A ajunge la ~ A rămâne fără bani (la jocul de cărți). 3 (Îae) A ajunge să joace pe datorie. 4 Calcar fin, granular Si: cretă.
3. [DLRLC] TIBIȘIR, tibișiruri, s. n. (Învechit) Cretă (de scris pe tablă). Atunci trage cu tibișirul peste ce-a fost și să mai vie un rînd. PAS, Z. I 34. Mă duc la tablă; iau tibișirul; îl scap de vreo trei ori din mînă; și încep să socotesc. DELAVRANCEA, H. TUD. 38.
4. [Șăineanu, ed. VI] tibișir n. cretă. [Turc. TEBEȘIR].
5. [Scriban] tibișír n., pl. urĭ (turc. tebeșir, d. pers. tebašir, cretă). Rar azĭ. Cretă.
6. [MDA2] cretă sf [At: CALENDARIU (1814), 191/29 / V: (reg) ~edă, crită, ~eită, criță / Pl: ~te / E: lat creta, pn Krejder, ucr Krijda] 1 Carbonat de calciu alb și fărâmicios, formând straturi geologice importante, mai ales de origine organică. 2 Bucată de cretă (1) (amestecată, uneori, cu substanțe colorante) în formă de baton sau de creion, cu care se scrie sau se însemnează pe tablă (pe o placă, o stofă etc. de culoare închisă) Si: (îrg) tibișir.
7. [MDA2] tipișâr sn vz tibișir
8. [Scriban] *crétă f., pl. e (lat. creta, adică „din insula Creta”, de unde și mgerm. kride, ngerm. kreide, pol. kreda, kryda, și de aci rut. kréĭda, kriĭda). Carbonat de calciŭ saŭ calcită pămîntoasă (CO3 Ca), formată din animalcule foraminifere supt aspectu uneĭ substanțe albe dure, care se întrebuințează la scris pe tabla neagră în școale. – În est (d. rut.) cridă, în sud (rar azĭ) tibișir.
9. [DOOM 3] tibișir (înv., reg.) s. n., pl. tibișire
10. [DOOM 2] !tibișir (înv., reg.) s. n., pl. tibișire
11. [DER] tibișir (-re), s. n. – Cretă. – Mr. tibișire. Tc. tebeșir, din arab. tabîśir „zahăr de trestie” (Șeineanu, II, 359; Lokotsch 1965; Ronzevalle 63), cf. ngr. τεμπεσίρι, bg. tebešir, cf. fr. tabaschir 1615 (concrețiune silicoasă în nodurile de bambus), it. tabascir 1829, engl. tabaxir, tabasheer, germ. Tabaschir, port. tabaxir (Battisti).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL