Definiție și ce înseamnă testimoniu

1. [DEX '09] TESTIMONIU, testimonii, s. n. (Înv.) Mărturie, dovadă; (concr.) act, document doveditor; certificat, adeverință. – Din lat. testimonium.

2. [MDA2] testimoniu sn [At: (a. 1784) IORGA, S. D. XIII, 15 / V: (înv) ~m sn, ~tamonie, (reg) tăștimonie, (reg) tistămonie sf / Pl: ~ii, (îvr) ~ri / E: lat testimonium] (Ltî) 1 Mărturie. 2 (Ccr) Document doveditor Si: act, adeverință, certificat, chitanță, (înv) teșcherea1 (1).

3. [DEX '98] TESTIMONIU, testimonii, s. n. (Latinism înv.) Mărturie, dovadă; (concr.) act, document doveditor; certificat, adeverință. – Din lat. testimonium.

4. [DLRLC] TESTIMONIU, testimonii, s. n. 1. (Latinism învechit) Mărturie, dovadă. Asta este un testimoniu de lipsă de cultură națională. CARAGIALE, O. VII 235. Ultimul atac... este un strălucit testimoniu de știință militară. HASDEU, I. V. 158. 2. (Transilv., învechit) Act, document doveditor; atestat, adeverință, certificat (școlar). Începui a traduce testimoniul. SLAVICI, N. I 159.

5. [DN] TESTIMONIU s.n. (Liv.) Mărturie, dovadă. ♦ (Concr.) Act, document care certifică ceva. [< lat. testimonium].

6. [MDN '00] TESTIMONIU s. n. mărturie, dovadă; act, document care certifică ceva. (< lat. testimonium)

7. [Șăineanu, ed. VI] testimoniu n. certificat: testimoniu de paupertate.

8. [Scriban] *testimóniŭ n. (lat. testimonium). Mărturie. Atestat, certificat.

9. [MDA2] tăștimonie sf vz testimoniu

10. [MDA2] testamonie sf vz testimoniu

11. [MDA2] testimonium sn vz testimoniu

12. [MDA2] tistămonie sf vz testimoniu

13. [DOOM 3] testimoniu (înv.) [niu pron. nĭu] s. n., art. testimoniul; pl. testimonii, art. testimoniile (desp. -ni-i-)

14. [DOOM 2] testimoniu (înv.) [niu pron. nĭu] s. n., art. testimoniul; pl. testimonii, art. testimoniile (-ni-i-)

15. [IVO-III] testimoniu, -nii.

16. [DRAM 2021] testimóniu, testimonii, s.n. (arh.) Act, document doveditor, certificat; adeverință (de absolvire a cursurilor de pregătire destinate dascălilor): „Dascălul (…) era prevăzut cu testimoniu și decret de dascăl (eliberat la data de 25 octombrie 1881)” (Câmpeanu, 2016: 40). – Din lat. testimonium „mărturie, dovadă” (Scriban, Șăineanu, DEX).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DRAM 2021] terțắu, terțăi, (terțan, terțiu), s.m. (reg.) Mior (berbec) care are peste doi […]
1. [DEX '09] TESAC, tesace, s. n. Sabie scurtă și lată purtată în trecut de […]
1. [DEX '09] TESALIC, -Ă, tesalici, -ce, adj. Care aparține Tesaliei, privitor la Tesalia. – […]
[D.Religios] tesaloniceni s. m. pl. Locuitori ai orașului Tesalonic (azi Salonic), capitala Macedoniei. Important centru […]
1. [MDA2] tescar sm [At: LB / Pl: ~i / E: teasc + -ar] (Reg) […]
1. [MDA2] tescherea sf vz teșcherea1 2. [Șăineanu, ed. VI] teschereà f. Mold. rândea îngustă. […]
1. [DEX '09] TESCOVINĂ, (2) tescovine, s. f. 1. Ceea ce rămâne după stoarcerea fructelor, […]
1. [MDA2] tescovinărit sn [At: I. IONESCU, R 312 / E: tescovină + -ărit] (Înv) […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro