Definiție și ce înseamnă terțet

1. [DEX '09] TERȚET, terțete, s. n. 1. Ansamblu compus din trei voci sau din trei instrumente care execută împreună o bucată muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu; trio. 2. Terțină. – Din it. terzetto.

2. [MDA2] terțet sn [At: STAMATI, D. / S și: ~rzet / Pl: ~e / E: it terzetto] 1-2 Trio (1-2). 3 (Rar) Terțină (2). 4 (La hochei pe gheață) Linie de atac, alcătuită din trei jucători a unei echipe.

3. [DLRLC] TERȚET, terțete, s. n. 1. Ansamblu compus din trei persoane (instrumentiști sau cîntăreți) care execută împreună o bucată muzicală; bucată muzicală scrisă pentru acest ansamblu. Terțetul final din actul întîi a mers admirabil. CARAGIALE, N. S. 90. 2. Terțină. Își exprimă sfieața nehotărîre printr-aceste grațioase terțete. ODOBESCU, S. I 290.

4. [DN] TERȚET s.n. 1. Ansamblu format din trei persoane (instrumentiști sau cîntăreți) care execută împreună o bucată muzicală; bucată muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu. 2. (Lit.) Strofă formată din trei versuri; terțină. 3. Linia de atac, alcătuită din trei jucători, a unei echipe de hochei pe gheață. [< it. terzetto, cf. fr. tercet].

5. [Șăineanu, ed. VI] terțet n. muzică pentru trei voci.

6. [Scriban] *terțét n., pl. e (it. terzetto; fr. tercet). Bucată muzicală (numită și trio) p. treĭ vocĭ orĭ treĭ instrumente. Concert de treĭ cîntărețĭ. Abuziv. Terțină. V. duet, cŭartet.

7. [DOOM 3] terțet (trio) s. n., pl. terțete

8. [DOOM 2] terțet (trio) s. n., pl. terțete

9. [MDO] terțet

10. [DTM] terțet (< it. terzetto), compoziție vocală pentru trei voci cu sau fără acompaniament*. Semnificația pur vocală s-a impus abia în sec. 18-19, înainte t. însemnând nediferențiat și comp. instr. (Beethoven și chiar Dvořák își mai intitulează trio(I)-urile fără pian, t.). La origine stă tricinium (v. bicinium). În sec. 17-18 desemnează și părțile la trei voci (2) din marile lucrări (ex. oratoriul*). Întrodus în operă*, i se acordă la început importanța unui moment culminant, fiind legat tot mai mult de semnificația dramatică. În muzica de cam., ia forma liedului* la trei voci (Mozart, Schubert).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro