1. [DN] TERMICĂ s.f. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul căldurii și al legilor ei. [< fr. thermique].
2. [DEX '09] TERMIC, -Ă, termici, -ce, adj. De căldură, privitor la căldură, care produce (sau se produce prin) căldură. ◊ Centrală termică = totalitatea clădirilor, instalațiilor și aparatelor în care se produce căldură, centralizat, pentru clădirile situate la o distanță relativ mică. Agent termic = substanță (apă caldă, abur etc.) care produce sau transferă căldură într-o instalație termică. – Din fr. thermique.
3. [MDA2] termic, ~ă [At: BARASCH, M. II, 150/16 / S și: the~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr thermique] 1-2 a Privitor la căldură (sau la temperatură). 3-4 a Care produce (sau se produce prin) căldură. 5 a (Îs) Centrală ~ă Termocentrală (2). 6 a (Îs) Radiație ~ă Radiație de natură electromagnetică pe care o emit toate corpurile a căror temperatură este superioară lui zero absolut. 7 a (Îs) Disociație ~ă Disociație provocată de încălzire. 8 a (Îs) Conductibilitate ~ă Proprietate a unor corpuri de a fl străbătute de un flux de căldură sub acțiunea unei diferențe de temperatură. 9 a (Îs) Ecuator ~ Linie sinuoasă care unește punctele de pe glob cu cea mai mare temperatură medie anuală și care nu coincide peste tot cu ecuatorul terestru. 10 a (Îs) Agent ~ Substanță (apă caldă, abur etc.) care produce sau transferă căldură într-o instalație termică. 11 sf Parte a fizicii care se ocupă cu studiul căldurii și al legilor ei.
4. [DEX '98] TERMIC, -Ă, termici, -ce, adj. De căldură, privitor la căldură, care produce (sau se produce prin) căldură. ◊ Centrală termică = totalitatea clădirilor, instalațiilor și aparatelor în care se produce căldura, centralizat, pentru clădirile situate la o distanță relativ mică. Agent termic = substanță (apă caldă, abur etc.) care produce sau transferă căldură într-o instalație termică. – Din fr. thermique.
5. [DLRLC] TERMIC, -Ă, termici, -e, adj. Care se referă la căldură, care produce (sau se produce prin) căldură, de căldură. ◊ Centrală termică = centrală generatoare de căldură, servind pentru încălzirea la distanță a unor fabrici, instalații industriale, imobile etc.
6. [DN] TERMIC, -Ă adj. Referitor la căldură. ◊ Centrală termică = centrală folosită pentru producerea căldurii. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) căldură”, „temperatură”. [< fr. thermique, it. termico].
7. [MDN '00] TERMIC, -Ă I. adj. referitor la căldură; care produce căldură. ♦ centrală ~ă = termocentrală. II. s. f. 1. parte a fizicii aplicate care studiază căldura și legile ei. 2. (met.) curent vertical declanșat prin termoconvecție. (< fr. thermique)
8. [Scriban] *térmic, -ă adj. (d. vgr. thermós, cald). Fiz. Relativ la căldură: variațiunĭ termice.
9. [DOOM 3] termic adj. m., pl. termici; f. termică, pl. termice
10. [DOOM 2] termic adj. m., pl. termici; f. termică, pl. termice
11. [GTA] BARIERĂ TERMICĂ încălzire puternică a unei aeronave care se deplasează în straturile dense ale atmosferei cu o viteză ce depășește Mach 5 astfel că aceasta trebuie construită din oțeluri aliate cu titan sau să aibă straturi de ceramică pe înveliș pentru a putea rezista temperaturilor înalte rezultate în urma frecării cu masele de aer.
12. [GTA] CĂMIN TERMIC coloană de aer cald în urcare alimentând formarea unui nor de tip cumulus.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL