1. [DEX '09] TERCIUI, terciuiesc, vb. IV. Tranz. A transforma într-o pastă moale; a face terci; a strivi, a zdrobi; fig. a nimici. – Terci + suf. -ui.
2. [MDA2] terciui [At: POLIZU / Pzi: ~esc / E: terci1] 1-2 vtr A transforma într-o pastă moale și omogenă Si: (reg) a se tercăzi. 3 vt (Pex) A strivi. 4 vt (Fig) A nimici.
3. [DLRLC] TERCIUI, terciuiesc, vb. IV. Tranz. A transforma într-o pastă moale; a face terci; p. ext. a strivi, a zdrobi. Cele din urmă peticuțe de omăt se înmuiaseră și terciuiseră glodul. MIHALE, O. 7. Oamenii... veneau ca o aripă mare, de-o nebănuită putere, pornită să măture, să macine și să terciuiască... toată curtea boierească. GALAN, Z. R. 210.
4. [Scriban] tercĭuĭésc v. tr. (d. tercĭ). Prefac într’o pastă moale ca tercĭu (prune, domate) strivindu-le pe sită.
5. [DOOM 3] terciui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. terciuiesc, 3 sg. terciuiește, imperf. 1 terciuiam; conj. prez. 1 sg. să terciuiesc, 3 să terciuiască
6. [DOOM 2] terciui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. terciuiesc, imperf. 3 sg. terciuia; conj. prez. 3 să terciuiască
7. [MDO] terciui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. terciuiesc, conj. terciuiască)
8. [IVO-III] terciuesc, -ciuiască 3 conj., -ciuiam 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL