Definiție și ce înseamnă terafim

[D.Religios] terafim, terafimi s. m. Zeu al familiei sau zeu particular la asiro-babilonieni, invocat de preotul ghicitor în arta divinatorie (mantica), specialitatea prin excelență a babilonenilor. Este amintit și în Vechiul Testament. – Din sl. terafimŭ.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DE] TEOCTIST, numele mai multor prelați români. 1. T. I, mitropolit al Moldovei (1453-1478). […]
1. [DEX '09] TEODICEE s. f. Parte a apologeticii având ca obiect demonstrarea faptului că […]
[Scriban] *teodicée saŭ -eĭe f., pl. eĭ (cuv. format de Leibniz [1710], d. vg. theós, […]
1. [DEX '09] TEOFANIE, teofanii, s. f. (Livr.) Formă de apariție (revelație, întrupare etc.) a […]
1. [DEX '09] TEOFILINĂ s. f. Substanță alcaloidă extrasă din frunzele de ceai, cu acțiune […]
1. [D.Religios] teofor, teofori adj. 1. Purtător de Dumnezeu; care poartă în inima lui pe […]
1. [MDA2] teogamie sf [At: DN3 / P: te-o~ / Pl: ~ii / E: it […]
1. [DEX '09] TEOGONIC, -Ă, teogonici, -ce, adj. Care aparține teogoniei, privitor la teogonie. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro