1. [DEX '09] TEMNICIOARĂ, temnicioare, s. f. Diminutiv al lui temniță. – Temniță + suf. -ioară.
2. [MDA2] temnicioară sf [At: EMINESCU, L. P. 3 / Pl: ~re / E: temniță + -ioară] 1-2 (Pop; șhp) Temniță (1) (mică).
3. [DLRLC] TEMNICIOARĂ, temnicioare, s. f. Diminutiv al lui temniță. Șede Corbea... din temniță în temnicioară. PĂSCULESCU, L. P. 224. Frunză verde de cicoară Tot mai zace-n temnicioară. TEODORESCU, P. P. 517.
4. [DOOM 3] temnicioară s. f., g.-d. art. temnicioarei; pl. temnicioare
5. [DOOM 2] temnicioară s. f., g.-d. art. temnicioarei; pl. temnicioare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL