1. [DEX '09] TEMENI, temenesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. – Din temenea.
2. [MDA2] temeni1 vr [At: BARCIANU, ȘIO II, 355 / Pzi: ~nesc / E: temenea] (Rar) A se apleca în fața cuiva în semn de salut.
3. [MDA2] temeni2 vt [At: A VI, 19/ Pzi: ~nesc / E: ns cf temeli2] (Reg) A lipi cu lut și baligă Si: a murui1.
4. [DLRLC] TEMENI, temenesc, vb. IV. Refl. (Rar) A se pleca în fața cuiva în semn de salut; a se închina. Ienicerii de sosea, Bună ziua că-i dedea Și frumos se temenea. TEODORESCU, P. P. 552.
5. [Șăineanu, ed. VI] temenì v. a face temenele, a se ploconi: ienicerii de ’mi sosia, bună ziua că-i dedea, și frumos se temenia POP.
6. [Scriban] temenésc (mă) v. refl. (d. temenea). Fam. Fac temenele, mă ploconesc.
7. [DOOM 3] temeni (a se ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. mă temenesc, 3 sg. se temenește, imperf. 1 sg. mă temeneam; conj. prez. 1 sg. să mă temenesc, 3 să se temenească; imper. 2 sg. afirm. temenește-te; ger. temenindu-mă
8. [DOOM 2] !temeni (a se ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. se temenește, imperf. 3 sg. se temenea; conj. prez. 3 să se temenească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL