1. [MDA2] telediafonie sf [At: DN3 / P: ~di-a~ / Pl: ~ii / E: fr télédiaphonie] Diafonie percepută în receptorul telefonic de la capătul opus capătului liniei de la care provine semnalul perturbator.
2. [DN] TELEDIAFONIE s.f. Diafonie (1) [în DN] percepută în receptorul telefonic de la capătul opus capătului liniei de la care provine semnalul perturbator. [Gen. -iei. / < fr. télédiaphonie].
3. [MDN '00] TELEDIAFONIE s. f. diafonie (1) percepută în receptorul telefonic de la capătul opus aceluia de la care provine semnalul perturbator. (< fr. télédiaphonie)
4. [DOOM 3] telediafonie (desp. -di-a-) s. f., art. telediafonia, g.-d. telediafonii, art. telediafoniei
5. [DOOM 2] telediafonie (-di-a-) s. f., art. telediafonia, g.-d. telediafonii, art. telediafoniei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL