1. [MDA2] tarsana sf vz tersana
2. [DLRLC] TARSANA s. f. v. tersana.
3. [Scriban] tarsaná, V. tersana.
4. [DEX '09] TÂRSÂNĂ, târsâne, s. f. (Pop.) 1. Împletitură din păr negru de cal sau de capră, din care se fac băieri, frânghii, nojițe pentru opinci etc. 2. (Înv.) Țesătură aspră de păr de capră, purtată de asceți sau de călugări direct pe piele. – Din bg. tărsina.
5. [MDA2] tărsană sf vz târsână1
6. [MDA2] tărsin sn vz târsână1
7. [MDA2] tărsină sf vz târsână1
8. [MDA2] târsană sf vz târsână1
9. [MDA2] târsănă sf vz târsână1
10. [MDA2] târsână2 [At: SĂGHINESCU, V. 106 / V: (reg) ~sină, ~rșâ~ / Pl: ~ne / E: târsă2 + -ină] (Reg) 1-2 Târsă2 (1-2).
11. [MDA2] târsână1 sf [At: VARLAAM, C. 351 / V: (înv) tărsină, (îrg) ~șină, (reg) tărsană, târsănă, tăr~, ~sană, ~sănă, ~rșană, ~rșină sf, tărsin sn / Pl: ~ne, ~ni / E: slv тръсина] 1 (Pop) Împletitură din păr de cal sau de capră, din care se fac frânghii, odgoane etc. 2 (Reg) Nojiță la opinci. 3 (Reg; pex) Șiret1 (2). 4 (Reg; pex) Legătoare peste ciorapi sau cioareci. 5 (Reg; îf târșină) Unealtă folosită de frânghier pentru a întinde și a răsuci funia. 6 (Înv) Țesătură aspră din păr de capră, purtată de asceți sau de călugări direct pe piele. 7 (Înv) Țesătură groasă (ca pânza de sac). 8 (Reg; îf târșină) Obială de lână. 9 (Înv; nob; îf tărsin) Țesătură de mătase.
12. [MDA2] târsină1 sf vz târsână1
13. [MDA2] târsină2 sf vz târsână2
14. [MDA2] târșană sf vz târsână1
15. [MDA2] târșână sf vz târsână2
16. [MDA2] târșină sf vz târsână1
17. [MDA2] tersana sf [At: (a. 1715) ARHIVA, R. II, 11/18 / V: (înv) tar~, ~nea / Pl: ~le / E: tc tersane] (Tcî) Șantier naval unde se construiesc și se repară vasele de război.
18. [MDA2] tersanea sf vz tersana
19. [DEX '98] TÂRSÂNĂ, târsâne, s. f. 1. Împletitură din păr negru de cal sau de capră, din care se fac băieri, frânghii, nojițe pentru opinci etc. 2. (Înv.) Țesătură aspră de păr de capră, purtată de asceți sau de călugări direct de piele. – Din bg. tărsina.
20. [DLRLC] TERSANA, tersanale, s. f. (Învechit) Arsenal maritim, șantier naval unde se construiesc și se repară vase de război. Fiind peste noapte... ger, au înghețat boazul (= canalul) mării, spre tersana. ARHIVA R. II 11. – Variantă: tarsana (GOLESCU, Î. 86) s. f.
21. [DLRLC] TÎRSÎNĂ, tîrsîne, s. f. 1. Împletitură din păr (negru) de cal sau de capră, din care se fac frînghii, baiere, nojițe pentru opinci etc.; obiecte astfel împletite. Se pusese jos și-și lega tîrsînele de la opinci. HOGAȘ, M. N. 215. Rupse unu o tîrsînă, Legă vulpea la o vînă. MAT. FOLK. 99. El în brațe c-o lua, Cu tîrsînă mi-o lega, Spre Dunăre c-o ducea. TEODORESCU, P. P. 638. ♦ Parte a piciorului de care se leagă nojița; gambă. Botea doarme la stupină... Cu durda pe lîngă rînă, Cu flinta lîngă tîrsînă. TEODORESCU, P. P. 604. 2. (Învechit) Țesătură aspră de păr de capră, purtată de asceți sau de călugări direct pe piele. Pe urmă mă îmbracă cu o cămașă de tîrsînă pe pielea goală. GORJAN, H. I 75. – Pl. și: tîrsîni (PĂSCULESCU, L. P. 296).
22. [DLRM] TERSANA, tersanale, s. f. (Înv.) Șantier naval unde se construiesc și se repară vasele de război. – Tc. tersane.
23. [Șăineanu, ed. VI] târsână f. 1. legătură din păr de cal a opincilor; 2. barbă mare. [Lat. TRASSENA, funie, laț].
24. [Scriban] tersaná f. (turc. tersana. V. arsenal). Sec. 18-19. Arsenal de marină. – Și tarsaná (ngr. tarsanâs).
25. [Scriban] tîrsînă și (L. V.) -ínă f., pl. e și ĭ (vsl. trŭstĭnina, trŭsina, d. trŭstĭ, păr de animal, de unde și mrom. tîrșină, trușină). Vest. Șnur de păr negru de cal orĭ de capră cu care se leagă opincile pe picĭor. Sfoară, legătoare. V. nojiță, tîrsoacă.
26. [DOOM 3] târsână (pop.) s. f., g.-d. art. târsânei; pl. târsâne
27. [DOOM 2] târsână (pop.) s. f., g.-d. art. târsânei; pl. târsâne
28. [DER] tersana (-ale), s. f. – Șantier naval. – Var. tarsana. Tc. tersana (Tiktin), cf. sp. dársena.
29. [DER] tîrsînă (-ni), s. f. – 1. Șnur, împletitură de păr de capră. – 2. Nojiță, legătură la opinci. Sl. trŭstĭnina, trŭsina „de păr de animal” (Tiktin). Der. din lat. transenna (Pascu, Arch. Rom., IX, 303), nu este convingătoare. – Der. tîrsinar, s. m. (țăran).
30. [DLRLV] TERSANA s.f. (Mold., ȚR) Șantier naval. A: Au înghețat bogazul mării spre tersana. IM 1754, 7v. B: Au înghețat bogazul mării spre tersana. IM 1730, 12r. Etimologie: tc. tersané.
31. [DAR] tersana, tersanale, s.f. (înv.) șantier naval pentru vase de război.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL