1. [DEX '09] TARDIVITATE s. f. (Rar) Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă, înceată. – Tardiv + suf. -itate. Cf. fr. tardiveté.
2. [MDA2] tardivitate sf [At: COSTINESCU / E: fr tardiveté] 1 Caracterul a ceea ce este tardiv (1). 2 Dezvoltare înceată Si: întârziere.
3. [DLRLC] TARDIVITATE s. f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă. V. întîrziere. Încă de la pornirea procesului, simțise puterea incidentului de tardivitate ce i se putea ridica. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE.
4. [DLRM] TARDIVITATE s. f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv; dezvoltare tardivă. – După fr. tardiveté.
5. [DN] TARDIVITATE s.f. Faptul de a fi tardiv, caracterul a ceea ce este tardiv. [Cf. fr. tardivité].
6. [MDN '00] TARDIVITATE s. f. faptul, însușirea de a fi tardiv. (< fr. tardiveté)
7. [Scriban] *tardivitáte f. (d. tardiv; fr. tardivité). Caracteru de a fi tîrziŭ.
8. [DOOM 3] tardivitate (rar) s. f., g.-d. art. tardivității
9. [DOOM 2] tardivitate (rar) s. f., g.-d. art. tardivității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL