1. [MDA2] tapagău sn [At: ALR I, 1737/345 / Pl: ~gauă / E: ns cf mg tapogató] (Reg) Unealtă de prins pește, formată dintr-o plasă fixată pe o prăjină Si: (reg) crâsnic2.
2. [DAR] tapagău s.n. (reg.) unealtă de prins pești; crâsnic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL