1. [MDA2] tantalic, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: ns cf fr tantalique] (Liv) Care se referă la dorințe, nevoi care nu pot fi împlinite.
2. [DN] TANTALIC, -Ă adj. (Liv.; despre chinuri) Care se referă la dorințe, nevoi care nu pot fi împlinite. [Cf. fr. tantalique < Tantal – personaj mitic condamnat de zei la foame și sete perpetuă].
3. [MDN '00] TANTALIC, -Ă adj. (despre chinuri) care se referă la suferințe provocate de dorințe, nevoi ce nu pot fi împlinite. (< fr. tantalique)
4. [DOOM 3] tantalic adj. m., pl. tantalici; f. tantalică, pl. tantalice
5. [DOOM 2] tantalic adj. m., pl. tantalici; f. tantalică, pl. tantalice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL