1. [DEX '09] TABULHANA, tabulhanale, s. f. (Înv.) Fanfară militară turcească în care predominau tobele. – Din tc. tabilhane.
2. [MDA2] tabulhana sf [At: N. COSTIN, L. 501 / V: (înv) dahulhanea, dau~, daulhanea, ~nea, tamb~, tambulhanea, tubal~, tub~, tubulhană / Pl: ~le / E: tc tablhane, davulhane] (Tcî) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele Si: meterhaneci.
3. [DEX '98] TABULHANA, tabulhanale, s. f. (Turcism înv.) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele. – Din tc. tabılhane.
4. [DLRLC] TABULHANA, tabulhanale, s. f. (Turcism învechit) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele. V. meterhanea. Pășeau, cu sunetele tabulhanalei, ducînd cu triumf pe Petru cel Șchiop, pentru a-l așeza pe tronul Moldovei. HASDEU, I. V. 83. – Variantă: tubalhana (ODOBESCU, S. I 136) s. f.
5. [Șăineanu, ed. VI] tabulhanà f. alt nume dat meterhanelii, din cauza numărului preponderant al instrumentelor manuale (tâmpine, teasuri, tobe): zicea mereu tabulhanaua turcească, de juca norodul OD. [Turc. TABL HANÉ, lit. tacâm de tobe și tâmpine].
6. [Scriban] tabulhaná și -haneá f., pl. ale, ele (turc. tabl-hane, d. ar. tabl, pl., tubul, tobă, și turc. pers. hane, casă. Turc., pop. și daul, davul îld. tabl, de unde și variantele literare tubulhana și daulhana. V. tambur 2 și tumbelechĭ). Vechĭ. Meterhanea în care eraŭ maĭ multe tobe, apoĭ surle, trîmbițe și talgere (ceĭa ce era o prerogativă a vizirilor și domnilor). V. chindie și taraf.
7. [MDA2] dahulhanea sf vz tabulhana
8. [MDA2] daulhana sfa vz tabulhana
9. [MDA2] tabulhanea sf vz tabulhana
10. [MDA2] tambuhana sf vz tabulhana
11. [MDA2] tambulhanea sf vz tabulhana
12. [MDA2] tubalhana sf vz tabulhana
13. [MDA2] tubulhana sf vz tabulhana
14. [MDA2] tubulhană sf vz tabulhana
15. [DLRLC] TUBALHANA s. f. v. tabulhana.
16. [Scriban] daulhaná V. tabulhana.
17. [Scriban] tubulhaná, V. tabulhana.
18. [DOOM 3] tabulhana (înv.) s. f., art. tabulhanaua, g.-d. art. tabulhanalei; pl. tabulhanale
19. [DOOM 2] tabulhana (înv.) s. f., art. tabulhanaua, g.-d. art. tabulhanalei; pl. tabulhanale, art. tabulhanalele
20. [DER] tabulhana (-ale), s. f. – Fanfară de muzică orientală. – Var. tabulhanea, da(b)ulhan(e)a. Tc. tab(i)lhane, dab(i)lhane (Șeineanu, II, 115, REW 8513), cf. sb. dambulhana, din arab. tabl › tc. daul (› daul, s. n., înv., fanfară; daulgiu, s. m., înv., muzicant). – Der. tabulhanagiu, s. m. (muzicant).
21. [DTM] tabulhana v. meterhanea.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL