Definiție și ce înseamnă ștrudel

1. [DEX '09] ȘTRUDEL, ștrudele, s. n. Plăcintă făcută din foi subțiri umplute cu mere, brânză, nuci etc. și rulate în formă de sul. – Din germ. Strudel.

2. [MDA2] ștrudel sn [At: JAHRESBER. VII, 87 / V: st~, (reg) strudir, strudul, struduri, strul, ~dl~, ~ul (Pl: ~uri) sn, ~duri ssp, ~ugli s, strudilă sf / Pl: ~e / E: ger Strudel] Plăcintă făcută din foi subțiri, umplute cu mere, brânză, nuci etc. și rulate în formă de sul.

3. [DLRLC] ȘTRUDEL, ștrudele, s. n. Plăcintă făcută din foi subțiri, umplute cu mere, cu nuci sau cu brînză și rulate în formă de sul. Pentru dînsul clienții... însemnau cafea turcească sau șvarț... baclava sau ștrudel de mere, după consumațiile de predilecție, cumpărături sau comenzi. C. PETRESCU, O. P. I 152.

4. [MDN '00] ȘTRUDEL s. n. plăcintă din foi foarte subțiri umplute cu mere, nuci, brânză etc. și rulate în formă de sul. (< germ. Strudel)

5. [Scriban] *ștrúdel n., pl. e (germ. strudel). Barb. Învîrtită (plăcintă).

6. [MDA2] strudel sn vz ștrudel

7. [MDA2] strudelă[1] sf vz ștrudel

8. [MDA2] strudir sn vz ștrudel

9. [MDA2] strudul sn vz ștrudel

10. [MDA2] struduri ssp vz ștrudel

11. [MDA2] strul sn vz ștrudel

12. [MDA2] ștrudl sn vz ștrudel

13. [MDA2] ștruduri ssp vz ștrudel

14. [MDA2] ștrugli s vz ștrudel

15. [MDA2] ștrul sn vz ștrudel

16. [DN] STRUDEL s.n. Plăcintă făcută din foi foarte subțiri, umplute cu mere, cu nuci, cu brînză etc. și rulate în formă de sul. [Pl. -le, -luri. / < germ. Strudel].

17. [DOOM 3] !ștrudel [el pron. ăl] s. n., pl. ștrudele

18. [DOOM 2] ștrudel s. n., pl. ștrudele

19. [DER] ștrudel (-le), s. n. – Prăjitură cu mere. – Var. strudel. Germ. Strudel.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ȘTREANG, ștreanguri, s. n. 1. Frânghie (de cânepă); funie scurtă cu care […]
1. [DEX '09] ȘTRECUIT s. n. Faptul de a ștrecui; ștrecuire. – V. ștrecui. 2. […]
1. [DLRLC] ȘTREFUI, ștrefuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A amenda. (Refl. pas.) Să se ștrefuiască […]
1. [DLRLC] ȘTREFUI, ștrefuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A amenda. (Refl. pas.) Să se ștrefuiască […]
1. [MDA2] ștrefuit, ~ă a vz ștrăifuit 2. [MDA2] ștrăifuit, ~ă a [At: ARVINTE, TERM. […]
1. [MDA2] ștremeleag [At: SCRIBAN, D. / V: (reg) st~ sn / Pl: ~ege, ~uri […]
1. [MDA2] ștremeleu s [At: RĂDULESCU-CODIN, M. N. 165 / Pl: ? / E: ns […]
1. [MDA2] ștrenche sf [At: DLR / Pl: ? / E: nct] (Reg) 1-2 Șotron […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro