Definiție și ce înseamnă ștrengăresc

1. [DEX '09] ȘTRENGĂRESC, -EASCĂ, ștrengărești, adj. De ștrengar, caracteristic ștrengarilor. – Ștrengar + suf. -esc.

2. [MDA2] ștrengăresc, ~ească a [At: VLAHUȚĂ, O. A. III, 34 / Pl: ~ești / E: ștrengar + -esc] (De obicei cu o nuanță de simpatie) 1 De ștrengar (5). 2 Caracteristic ștrengarilor (5).

3. [DLRLC] ȘTRENGĂRESC, -EASCĂ, ștrengărești, adj. (De obicei cu o nuanță de simpatie) De ștrengar (sau de ștrengăriță). Se ținea pe cal cu mare îndemînare, călărind pe o rînă, în mod ștrengăresc. D. ZAMFIRESCU, la CADE. O pălăriuță moale, cu boruri mici, lăsată puțin pe ceafă, îi dă un aer ștrengăresc. VLAHUȚĂ, O. A. 449.

4. [Șăineanu, ed. VI] ștrengăresc a. de ștrengar.

5. [Scriban] ștrengărésc, -eáscă adj. De ștrengar: glume ștrengăreștĭ.

6. [Scriban] ștrengărésc v. intr. Fac ștrengăriĭ: a ștrengări pin mahalale.

7. [DEX '09] ȘTRENGĂRI, ștrengăresc, vb. IV. Intranz. A se ține de pozne, de ștrengării; a umbla haimana; a hoinări. – Din ștrengar.

8. [MDA2] ștrengări vi [At: LB / Pzi: ~resc / E: ștrengar] 1A umbla haimana Si: a hoinări, a vagabonda. 2 A se ține de golănii. 3 (De obicei cu o nuanță de simpatie) A se ține de zburdălnicii, de pozne, de ghidușii.

9. [DLRLC] ȘTRENGĂRI, ștreiigăresc, vb. IV. Intranz. și (rar) refl. A se ține de pozne, de năzbîtii; (despre copii) a se juca, a zburda, a hoinări. Cînd plecau la prăvălie, își trimeteau copiii la dascălul Chiosea, ca să nu ștrengărească pe uliță. GHICA, S. A. 74. După ce se ștrengărise toată ziua, căzuse sara ca un trunchi, de somn. ȘEZ. I 59.

10. [Șăineanu, ed. VI] ștrengărì v. a fi ștrengar.

11. [DOOM 3] ștrengăresc adj. m., f. ștrengărească; pl. m. și f. ștrengărești

12. [DOOM 2] ștrengăresc adj. m., f. ștrengărească; pl. m. și f. ștrengărești

13. [DOOM 3] ștrengări (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștrengăresc, 3 sg. ștrengărește, imperf. 1 ștrengăream; conj. prez. 1 sg. să ștrengăresc, 3 să ștrengărească

14. [DOOM 2] ștrengări (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștrengăresc, imperf. 3 sg. ștrengărea; conj. prez. 3 să ștrengărească

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] ștrampori vt [At: PĂCALĂ, M. R. 129 / Pzi: ? / E: ns […]
1. [MDA2] ștrampori vt [At: PĂCALĂ, M. R. 129 / Pzi: ? / E: ns […]
1. [MDA2] ștrampori vt [At: PĂCALĂ, M. R. 129 / Pzi: ? / E: ns […]
1. [DEX '09] ȘRAPNEL, șrapnele, s. n. Proiectil de artilerie încărcat cu gloanțe care sunt […]
1. [MDA2] ștreaf2 sn vz ștraf 2. [MDA2] ștreaf1 sn vz ștraf 3. [MDA2] ștreaf3 […]
1. [DEX '09] ȘTREANG, ștreanguri, s. n. 1. Frânghie (de cânepă); funie scurtă cu care […]
1. [DEX '09] ȘTRECUIT s. n. Faptul de a ștrecui; ștrecuire. – V. ștrecui. 2. […]
1. [DLRLC] ȘTREFUI, ștrefuiesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A amenda. (Refl. pas.) Să se ștrefuiască […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro