1. [DEX '09] ȘTEMUI, ștemuiesc, vb. IV. Tranz. A lovi sau a presa marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru a asigura etanșeitatea îmbinării. – Din germ. stemmen.
2. [MDA2] ștemui vt [At: ORBONAȘ, MEC. 399 / Pzi: ~esc / E: ger stemmen] 1 (C. i. porțiunile sudate sau nituite ale unor bucăți de tablă, ale unor piese etc.) A presa (prin ciocănire) în vederea obținerii unei îmbinări omogene și etanșe. 2 (Reg) A dăltui (1).
3. [DLRLC] ȘTEMUI, ștemuiesc, vb. IV. Tranz. A lovi (cu o daltă specială) marginea unei table nituite sau marginea capetelor de nit, pentru ă asigura etanșeitatea îmbinării.
4. [MDN '00] ȘTEMUI vb. tr. a etanșa marginile tablelor nituite, cu ajutorul unei unelte speciale. (după germ. stemmen)
5. [DOOM 3] ștemui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștemuiesc, 3 sg. ștemuiește, imperf. 1 ștemuiam; conj. prez. 1 sg. să ștemuiesc, 3 să ștemuiască
6. [DOOM 2] ștemui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ștemuiesc, imperf. 3 sg. ștemuia; conj. prez. 3 să ștemuiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL