1. [MDA2] șprițuit2 a [At: A V, 15 / Pl: -e / E: șprițui2] (Reg; în exploatarea lemnului; d. ulucele pe care alunecă buștenii) Udat cu apă, pentru a ușura alunecarea.
2. [MDA2] șprițuit1 a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~e / E: șprițui1] (Mun; d. vin) Amestecat cu sifon sau cu apă minerală.
3. [DEX '09] ȘPRIȚUI1, șprițuiesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A consuma șpriț1 sau alte băuturi alcoolice; p. ext. a se ameți, a se îmbăta. [Pr.: -țu-i] – Șpriț1 + suf. -ui.
4. [DEX '09] ȘPRIȚUI2, șprițuiesc, vb. IV. Tranz. A stropi cu un lichid. [Pr.: -țu-i] – Din germ. spritzen.
5. [MDA2] șpârțui v vz șprițui1
6. [MDA2] șprițui1 [At: P. CONSTANT, O. 17 / V: (rar) sp~, (reg) șpârț~ / Pzi: ~esc / E: șpriț1 + -ui] 1 vr (Fam) A consuma șpriț1 (1) sau alte băuturi alcoolice. 2 vr (Pex; fam) A se ameți de șpriț1 (1). 3 vt (Mun; c. i. vin) A amesteca cu sifon sau cu apă minerală.
7. [MDA2] șprițui2 vt [At: ALR SN I h 226 / Pzi: ~esc, (reg) ~rițui / E: ger spritzen] 1 (Ban; Trs; c. i. vița de vie) A stropi cu vermorelul. 2 (Buc; în exploatarea lemnului) A turna apă pe uluc pentrua înlesni alunecarea buștenilor. 3 (Buc) A face animalelor spălături interne cu șprițul5 (3). 4 (Reg; c. i. pereți) A tencui.
8. [DEX '98] ȘPRIȚUI1, șprițuiesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A consuma șpriț1 sau alte băuturi alcoolice; p. ext. a se ameți, a se îmbăta. – Șpriț1 + suf. -ui.
9. [DEX '98] ȘPRIȚUI2, șprițuiesc, vb. IV. Tranz. A stropi cu un lichid. – Din germ. spritzen.
10. [DLRLC] ȘPRIȚUI, șprițuiesc, vb. IV. Tranz. A stropi cu un lichid dintr-o stropitoare.
11. [MDN '00] ȘPRIȚUI vb. tr. a stropi cu un lichid (lac, vopsea etc.). (< germ. Spritzen)
12. [DOOM 3] șprițui (a ~) (fam., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șprițuiesc, 3 sg. șprițuiește, imperf. 1 șprițuiam; conj. prez. 1 sg. să șprițuiesc, 3 să șprițuiască
13. [DOOM 2] șprițui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șprițuiesc, imperf. 3 sg. șprițuia; conj. prez. 3 să șprițuiască
14. [Argou] șprițuit, -ă, șprițuiți, -te adj. beat, în stare de ebrietate
15. [Argou] șprițui, șprițuiesc v. r. a consuma șpriț sau alte băuturi alcoolice
16. [DAR] șprițuit1, adj. n. (reg.; despre vin) amestecat cu sifon sau cu apă minerală.
17. [DAR] șprițuit2, adj. n. (reg.; în exploatarea lemnului, despre ulucile pe care alunecă buștenii) udat cu apă.
18. [DRAM 2021] șprițuít, -ă, șprițuiți, -te, adj. 1. (ref. la vița-de-vie) Stropit. 2. Băut, turmentat. – Din șprițui.
19. [DAR] șprițui, șprițui și șprițuiesc, vb. IV (reg.) 1. (despre vița de vie) a stropi cu vermorelul. 2. (în exploatarea lemnului) a turna apă pe uluc (jilip) pentru a înlesni alunecarea buștenilor. 3. a face spălături interne la animale cu șprița (v.). 4. (despre pereți) a tencui.
20. [DRAM 2021] șprițuí, șprițuiesc, v.t. 1. A stropi via (în nordul Trans. și Banat). 2. A bea șpriț (vin amestecat cu apă). – Din germ. spritzen (DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL