1. [DEX '09] ȘORICĂRI, șoricăresc, vb. IV. Intranz. (Despre unele animale) A vâna șoareci. – Din șoricar.
2. [MDA2] șorecări v vz șoricări
3. [MDA2] șoricări vi [At: SADOVEANU, O. XIV, 576 / V: ~rec~ / Pzi: 3 ~rește / E: șoarec + -ări] (D. unele animale) A vâna șoareci (1-6) Si: (îvr) a șorecăi.
4. [DLRLC] ȘORECĂRI vb. IV v. șoricări.
5. [DLRLC] ȘORICĂRI, șoricăresc, vb. IV. Intranz. A umbla după șoareci. [Puii] pier dacă n-au carne. Mama lor șoricărește puțin în cursul zilelor. SADOVEANU, V. F. 132. – Variantă: șorecărî vb. IV.
6. [DOOM 3] șoricări (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. șoricărește, 3 pl. șoricăresc, imperf. 3 sg. șoricărea; conj. prez. 3 să șoricărească
7. [DOOM 2] șoricări (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. șoricărește, imperf. 3 sg. șoricărea; conj. prez. 3 să șoricărească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL