1. [DEX '09] ȘOLDIȘ adv. (Pop.) Cu un șold ieșit în afară, cu umblet greoi, șchiop. ♦ Fig. Oblic, pieziș, strâmb. – Șold + suf. -iș.
2. [MDA2] șoldiș av [At: SLAVICI, ap. CADE / V: (reg) ~dâș / E: șold1 + -iș] (Reg) 1 Cu un șold1 (1-2) ieșit în afară Si: (reg) șoldiu (5). 2 Cu umblet greoi Si: (reg) șoldiu. 3 (Fig) Oblic.
3. [DEX '98] ȘOLDIȘ adv. (Pop.) Cu un șold ieșit în afară, cu umblet greoi, șchiop. ♦ Fig. Oblic, pieziș, strâmb. – Șold + suf. -iș.
4. [DLRLC] ȘOLDIȘ adv. Cu un șold ieșit în afară, cu umblet greoi, de șchiop. ◊ Fig. (Cu pronunțare regională) Vai de biată moșie dac-o fi să-i meargă toată seama, șoldiș, ca Făt-Frumos ăl ghebos! ODOBESCU, S. I 111.
5. [Șăineanu, ed. VI] șoldiș adv. de o parte, șchiopătând: să meargă șoldiș OD. [V. șold].
6. [Scriban] șoldíș adv. (d. șold). Rar. Șchĭopătînd, cu șoldu stricat: calu merge șoldiș.
7. [MDA2] șoldâș av vz șoldiș
8. [DOOM 3] șoldiș (pop.) adv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL