1. [MDA2] șlehticie sf [At: AXINTE URICARIUL, ap. LET. II, 172/34 / Pl: ~ii / E: șleahtic + -ie] (Îvr) Noblețe.
2. [Scriban] șlehticíe f. (d. șleahticĭ). Vechĭ. Nobleță, boĭerie.
3. [DLRLV] ȘLEHTICIE s. f. (Mold.) Nobilime. Stătut-au acesta Alexandru, ce să numiia din șlehtecia Mavrocordat, tergiman mare. NCL II, 291. ♦ Calitate, rang de nobil. Șlehticia și blagorodnicia cînd nu este cu fapte bune nu cinstește, ci mai vîrtos ocărăște pre om. AXINTE URICARIUL. Variante: șlehtecie (NCL II, 291). Etimologie: șleahtie + suf. -ie. Vezi și șleahtă, șleahtie. Cf. ș l e a h t ă; n e m i s a g.
4. [DAR] șlehticie s.f. (înv.) noblețe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL