1. [MDA2] șipină sf [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 6r/8 / Pl: ~ni / E: ns cf ucr шипінна] (Îvr; csnp) Vâltoare.
2. [Scriban] șípină saŭ șipínă (?) f., pl. ĭ (cp. cu șipot). Dos. (Tkt.). Val (?): tot păcatul oamenilor astrucînd (Hristos) în șipinile Ĭordanuluĭ.
3. [DLRLV] ȘIPINĂ s. f. (Mold.) Vîltoare, bulboană. [Hristos] to[t] păcatul o[aJmenilor astrucînd în șipinile Iordanului, îndată să sui de la apă și pre vechitul om de păcate înnoind. DOSOFTEI, VS. Etimologie: cf. ucr. šipinnja.
4. [DAR] șipină, șipini, s.f. (înv.) vâltoare, bulboană.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL