Definiție și ce înseamnă șindilit

1. [DEX '09] ȘINDILIT1 s. n. v. șindrilit1.

2. [DEX '09] ȘINDILIT2, -Ă adj. v. șindrilit2.

3. [MDA2] șindilit1 sn vz șindrilit1

4. [MDA2] șindilit2, ~ă a vz șindrilit2

5. [DLRLC] ȘINDILIT, -Ă adj. v. șindrilit.

6. [DEX '09] ȘINDILI vb. IV v. șindrili.

7. [DEX '09] ȘINDRILI, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o clădire cu șindrilă; a șindrui. [Var.: (reg.) șindili vb. IV] – Din șindrilă.

8. [DEX '09] ȘINDRILIT2, -Ă, șindriliți, -te, adj. Cu acoperiș de șindrilă; șindruit. [Var.: (reg.) șindilit, -ă adj.] – V. șindrili.

9. [DEX '09] ȘINDRILIT1 s. n. Faptul de a șindrili. [Var.: (reg.) șindilit s. n.] – V. șindrili.

10. [MDA2] șandili v vz șindrili

11. [MDA2] șendilit, ~ă a vz șindrilit2

12. [MDA2] șindelit, ~ă a vz șindrilit2

13. [MDA2] șindili v vz șindrili

14. [MDA2] șindrila v vz șindrili

15. [MDA2] șindrilat, ~ă a vz șindrilit2

16. [MDA2] șindrili vt [At: NECULCE, L. 60 / V: (reg) șandi~, ~di~, (îvr) ~la / Pzi: ~lesc / E: șindrilă] (C. i. case, garduri etc.) A acoperi cu șindrilă (1) Si: (reg) a șindrui, a șițui.

17. [MDA2] șindrilit1 sn [At: RESMERIȚĂ, D. / V: (reg) ~dil~ / Pl: ~uri / E: șindrili] Șindrilire.

18. [MDA2] șindrilit2, ~ă a [At: NECULCE, L. 97 / V: (înv) șendil~, (reg) ~del~, ~dil~, (îvr) ~lat / Pl: ~iți, -e / E: șindrili] 1 (D. clădiri, garduri etc.) Acoperit cu șindrilă (1) Si: (reg) șindruit, șițuit. 2 (D. acoperișuri) De șindrilă (1).

19. [DLRLC] ȘINDRILI, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu șindrilă o clădire; a drăniți. (Fig.) Cu oase casa s-o zidesc, Cu coastele s-o-nlănțuiesc, Cu solzii s-o șindrilesc. MAT. FOLK. 50. – Variantă: (regional) șindili (ALECSANDRI, T. 1558, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139) vb. IV.

20. [DLRLC] ȘINDRILIT, -Ă, șindriliți, -te, adj. Cu acoperiș de șindrilă. Aicea, în stingă pe deal, se văd șapte case de bîrne, șindrilite și acoperite de omăt. SADOVEANU, B. 111. Are-o casă-naltă, Mîndru ridicată, Casă șindrilită, Mîndru văruită. COȘBUC, P. II 145. Curți... văruite, șindrilite. TEODORESCU, P. P. 147. – Variantă: (regional) șindilit, -ă (ALECSANDRI, P. P. 405) adj.

21. [Scriban] șindilésc (est) și șindrilésc (vest) v. tr. (d. șindilă). Acoper (casa) cu șindilă.

22. [DOOM 3] șindrili (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindrilesc, 3 sg. șindrilește, imperf. 1 șindrileam; conj. prez. 1 sg. să șindrilesc, 3 să șindrilească

23. [DOOM 3] șindrilit s. n.

24. [DOOM 2] șindrili (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindrilesc, imperf. 3 sg. șindrilea; conj. prez. 3 să șindrilească

25. [DOOM 2] șindrilit s. n.

26. [DRAM 2021] șindrilí, șindrilesc, (șindili), v.t. A acoperi o clădire cu șindrilă: „Drumu' și l-aș șindili / Cu șindilă de mătasă” (Memoria, 2001: 63). – Din șindrilă (DER, DEX, MDA).

27. [DRAM 2021] șindrilít, -ă, șindriliți, -te, (șindriluit, șândrilit, șândilit), adj. 1. Acoperit cu șindrilă: „...sfănta biserică alcătuită, rădicată și șindriluită întru acestu loc din anul 1794” (Socolon, 2005: 207; doc. din 1836). 2. (ref. la părul de pe cap) Care stă drept; lins (opusul lui creț). – Din șindrili.

28. [DRAM 2015] șindrili, șindrilesc, (șindili), vb. tranz. – A acoperi o clădire cu șindrilă: „Drumu’ și l-aș șindili / Cu șindilă de mătasă” (Memoria, 2001: 63). – Din șindrilă (DER, DEX, MDA).

29. [DRAM 2015] șindrilit, -ă, șindriliți, -te, adj. – Acoperit cu șindrilă. – Din șindrili (DEX, MDA).

30. [DRAM] șindrili, șindrilesc, (șindili), vb. tranz. – A acoperi o clădire cu șindrilă: „Drumu’ și l-aș șindili / Cu șindilă de mătasă” (Memoria 2001: 63). – Din șindrilă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [DEX '09] ȘICANAT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, […]
1. [DEX '09] ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să sâcâie […]
1. [MDA2] șicanier, ~ă smf, a [At: CONTEMP. 1966, nr. 1033, 1/4 / P: ~ni-er […]
1. [DEX '09] CICHIRGIU, cichirgii, s. m. (Înv.) Cofetar; cel care ducea tăvile cu dulceață […]
1. [MDA2] șicleală sf [At: A V, 15 / Pl: ~ele / E: șicli + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro