Definiție și ce înseamnă șicui

1. [DEX '09] ȘICUI, șicuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și reg.) A (se) împodobi cu șic2. – Șic2 + suf. -ui.

2. [MDA2] șicui1 [At: CANTEMIR, IST. 115 /V: (reg) sicli, siclui, ~clui / Pzi: ~esc / E: șic2 + -ui] (Reg) 1 vt (C. i. obiecte) A polei cu aur sau cu argint. 2 vt (îf șiclui) A împodobi cu hârtie poleită. 3-4 vtr A (se) împodobi cu șic2 (1).

3. [MDA2] șicui2 vtr [At: CANTEMIR, IST. 72 / Pzi: ~esc/ E: pn szykowac] (Mil; înv) 1-2 A (se) așeza în poziția de luptă.

4. [DEX '98] ȘICUI, șicuiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) împodobi cu șic2. – Șic2 + suf. -ui.

5. [DLRLC] ȘICUI, șicuiesc, vb. IV. Tranz. A polei, a împodobi cu șic2. Cu var văruită, Cu șic șicuită, Cu aur boltită. PAMFILE, la CADE.

6. [MDA2] sicli v vz șicui1

7. [MDA2] siclui v vz șicui1

8. [MDA2] șiclui v vz șicui1

9. [Scriban] 1) șicuĭésc v. tr. (d. șic 1). Vechĭ. Ornez cu șic.

10. [Scriban] 2) șicuĭésc v. tr. (pol. szykwac). Vechĭ. Așez în ordine de luptă.

11. [DOOM 3] șicui (a ~) (reg., înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șicuiesc, 3 sg. șicuiește, imperf. 1 șicuiam; conj. prez. 1 sg. să șicuiesc, 3 să șicuiască

12. [DOOM 2] șicui (a ~) (reg., înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șicuiesc, imperf. 3 sg. șicuia; conj. prez. 3 să șicuiască

13. [DER] șicui (-uesc, -it), vb. – (Înv.) A pune în ordine de bătaie. Pol. szykować (Tiktin).

14. [DLRLV] ȘICUI vb. (Mold.) A (se) așeza în ordine de bătaie. Cu dobe și cu surle alaiurile șicuind, pentru biruință în mare numărul oștilor sale cineva să încrede. CI, 97. Împărțind oastea pe la hatmani și șicuindu-să, au luat drept pe acea cale în carea spunea omul că vin nepriiatinii. CANTEMIR, HR. Etimologie: pol. szykowač. Vezi și șicuire.

15. [DAR] șicui2, șicuiesc, vb. IV (înv.; despre militari) a (se) așeza în ordine de bătaie.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [MDA2] șicanarisi vt [At: (a. 1836) ARH. OLT. X, 133 / Pzi: ~sesc / […]
1. [DEX '09] ȘICANAT, -Ă, șicanați, -te, adj. (Rar) Căruia i se fac șicane; sâcâit, […]
1. [DEX '09] ȘICANATOR, -OARE, șicanatori, -oare, adj. Care șicanează, căruia îi place să sâcâie […]
1. [MDA2] șicanier, ~ă smf, a [At: CONTEMP. 1966, nr. 1033, 1/4 / P: ~ni-er […]
1. [DEX '09] CICHIRGIU, cichirgii, s. m. (Înv.) Cofetar; cel care ducea tăvile cu dulceață […]
1. [MDA2] șicleală sf [At: A V, 15 / Pl: ~ele / E: șicli + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro