1. [DEX '09] ȘEVERUIRE, șeveruiri, s. f. Acțiunea de a șeverui și rezultatul ei. – V. șeverui.
2. [MDA2] șeveruire sf [At: LTR2 / Pl: ~ri / E: șeverui] (Teh) Operație de supemetezire a flancurilor dinților de la roțile dințate necălite, prin răzuire mecanizată.
3. [DN] ȘEVERUIRE s.f. (Tehn.) Operația de netezire fină a flancurilor roților dințate. [După fr., engl. shaving].
4. [DEX '09] ȘEVERUI, șeveruiesc, vb. IV. Tranz. A netezi flancurile dinților de la roțile dințate necălite. – Șever + suf. -ui.
5. [MDA2] șeverui vt [At: LTR2 XVII, 21 / Pzi: ~esc / E: șever + -ui] (Teh; c. i. roți dințate necălite) A supune șeveruirii.
6. [DEX '98] ȘEVERUI, șeveruiesc, vb. IV. Tranz. A netezi flancurile dinților roților dințate necălite. – Șever + suf. -ui.
7. [MDN '00] ȘEVERUI vb. tr. a netezi fin flancurile roților dințate necălite. (după engl. shaving)
8. [DOOM 3] șeveruire s. f., g.-d. art. șeveruirii; pl. șeveruiri
9. [DOOM 2] șeveruire s. f., g.-d. art. șeveruirii; pl. șeveruiri
10. [DOOM 3] șeverui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șeveruiesc, 3 sg. șeveruiește, imperf. 1 șeveruiam; conj. prez. 1 sg. să șeveruiesc, 3 să șeveruiască
11. [DOOM 2] șeverui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șeveruiesc, imperf. 3 sg. șeveruia; conj. prez. 3 să șeveruiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL