1. [DEX '09] ȘARLATANIE, șarlatanii, s. f. Faptă de șarlatan; înșelătorie, escrocherie, șarlatanism. – Șarlatan + suf. -ie.
2. [MDA2] șarlatanie sf [At: VEISA, I. 177/1 / V: (pop) șărlătăn~ / Pl: ~ii / E: șarlatan + -ie] 1 Faptă de șarlatan Si: escrocherie, înșelătorie, șiretenie1 (6), șiretlic (1), șmecherie (7), (rar) șarlatanerie, (îvr) șarlatanism (1), (reg) pehlivănie, șolticărie, (pop) șnapanlâc (1 ), (îrg) șălvirie, șulerie (2). 2 Mod de a fi, de a acționa propriu șarlatanilor Si: (rar) șarlatanism (2), (pop) șnapanlâc (2).
3. [DLRLC] ȘARLATANIE, șarlatanii, s. f. Faptă de șarlatan; înșelătorie, pungășie, escrocherie. E o splendidă șarlatanie a stăpînilor, care... trăiesc liniștiți, adăpostindu-se în monstruoasa cetate a birocrației. BOGZA, A. Î. 111.
4. [DN] ȘARLATANIE s.f. Faptă de șarlatan; înșelătorie, escrocherie; șarlatanism. [Gen. -iei. / cf. fr. charlatanerie].
5. [MDN '00] ȘARLATANIE s. f. faptă de șarlatan; escrocherie. (< șarlatan + -ie)
6. [Șăineanu, ed. VI] șarlatanie f. apucături de șarlatan.
7. [Scriban] *șarlatanie și șărlătăníe f. (d. șarlatan). Înșelătorie, exploatarea încrederiĭ altuĭa. – Și șarlatanerie (fr. charlatanerie).
8. [MDA2] șărlătănie sf vz șarlatanie
9. [DOOM 3] șarlatanie s. f., art. șarlatania, g.-d. art. șarlataniei; (fapte) pl. șarlatanii, art. șarlataniile (desp. -ni-i-)
10. [DOOM 2] șarlatanie s. f., art. șarlatania, g.-d. art. șarlataniei; (fapte) pl. șarlatanii, art. șarlataniile
11. [IVO-III] șarlatanie, -niei gen. a.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL