1. [Șăineanu, ed. VI] șarampou n. par mare sau scândură ascuțită la vârf cu care se face gardul. [Ung. SOROMPŎ].
2. [DRAM 2021] șarampóu, (șorompou, șorompău), s.n. (reg.; înv.) 1. Stâlp, par, bârnă. 2. Barieră la intrarea în oraș (zona Codru). – Din magh. sorompó „barieră; rampă” (Scriban, MDA).
3. [DRAM 2015] șarampou, (șorompou, șorompău), s.n. – (reg.; înv.) Barieră la intrarea în oraș (zona Codru și Seini). Sensul primar este de „stâlp, par, bârnă”. – Din magh. sorompó „barieră; rampă” (Scriban, MDA) < germ. Schranke „barieră” (Scriban).
4. [DRAM] șarampou, (șorompou, șorompău), s.n. – Barieră la intrarea în oraș (zona Codru și Seini). Sensul primar este de „stâlp, par, bârnă”. – Din magh. sorompó „barieră; rampă”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL