1. [DEX '09] ȘARADĂ, șarade, s. f. Ghicitoare în versuri sau formată din cifre simbolice, desene, care propune aflarea unui cuvânt sau a unui context cu ajutorul părților sau silabelor lui componente, fiecare dintre acestea având o semnificație proprie. ◊ Expr. A vorbi în șarade = a vorbi cu aluzii, enigmatic, puțin inteligibil. ♦ Lucru greu de înțeles, neclar. – Din fr. charade.
2. [MDA2] șaradă sf [At: CR (1830), 1122/45 / Pl: ~de / E: fr charade] 1 Ghicitoare (în versuri sau sub formă de cifre simbolice, desene) care propune aflarea unui cuvânt cu ajutorul părților sau al silabelor lui, fiecare dintre acestea având o semnificație proprie Si: enigmă (3). 2 (Îe) A vorbi în ~de A vorbi aluziv. 3 (îae) A vorbi neinteligibil. 4 (Fig) Lucru greu de înțeles Si: enigmă (2).
3. [DEX '98] ȘARADĂ, șarade, s. f. Un fel de ghicitoare în versuri sau formată din cifre simbolice, desene, care propune aflarea unui cuvânt cu ajutorul părților sau silabelor lui, fiecare dintre acestea având o semnificație proprie. ◊ Expr. A vorbi în șarade = a vorbi cu aluzii, enigmatic, puțin inteligibil. ♦ Lucru greu de înțeles, neclar. – Din fr. charade.
4. [DLRLC] ȘARADĂ, șarade, s. f. Un fel de ghicitoare, care propune să se afle un cuvînt cu ajutorul părților sau silabelor sale, fiecare din acestea avînd o semnificație proprie. V. enigmă. Ai dezlegat și ai publicat cele dintîi șarade în reviste. PAS, Z. I 164. Aveți serate cu șarade, teatru.. și alte plăceri. ALECSANDRI, S. 102. ◊ Expr. A vorbi în șarade = a vorbi încurcat, puțin inteligibil; a vorbi în enigme.
5. [DN] ȘARADĂ s.f. Enigmă în versuri formată din mai multe fragmente reprezentînd cuvinte de sine stătătoare, care, unite între ele, dau un cuvînt nou. ♦ Enigmă. [< fr. charade, cf. prov. charrado – conversație].
6. [MDN '00] ȘARADĂ s. f. 1. enigmă în versuri din mai multe fragmente reprezentând cuvinte de sine stătătoare, care, unite între ele, dau un cuvânt nou. 2. lucru greu de înțeles; enigmă. (< fr. charade)
7. [Șăineanu, ed. VI] șaradă f. enigmă silabică: vorba de ghicit se compune din silabe, având fiecare sensul unei vorbe (= fr. charade).
8. [Scriban] *șarádă f., pl. e (fr. charade, d. pv. charrado, vorbire, flecărire, d. charra, a convorbi, cuv. de orig. nesigură). Ghicitoare (enigmă) pin care spuĭ cuĭva pe departe părțile unuĭ cuvînt ĭar el trebuĭe să afle acest cuvînt, precum: car și ton = carton, fur și tună = furtună.
9. [DOOM 3] șaradă s. f., g.-d. art. șaradei; pl. șarade
10. [DOOM 2] șaradă s. f., g.-d. art. șaradei; pl. șarade
11. [IVO-III] șaradă, -de.
12. [DER] șaradă (șarade), s. f. – Un fel de ghicitoare; enigmă. Fr. charade.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL