1. [DEX '09] SĂSOAICĂ, săsoaice, s. f. Femeie care face parte din populația săsească. – Sas1 + suf. -oaică.
2. [MDA2] săsoaică sf [At: POLIZU / V: (reg) sășo~, sas~, ses~, șă~ / Pl: ~ice / E: sas2 + ~oaică] Femeie care face parte din populația germană originară din Flandra, din regiunile Rinului și ale Mosellei și din Saxonia, colonizată în Transilvania în sec. XII și XIII Si: (îvr) săsoaie, (reg) sasca1, săsiță (1).
3. [DLRLC] SĂSOAICĂ, săsoaice, s. f. Femeie care face parte din populația sașilor. În vîrful căruței era cocoțată o săsoaică bătrîioară. REBREANU, R. I 126. Fu o străină, o săsoaică, un blond și melancolic căpșor german din Transilvania. HASDEU, I. V. 171.
4. [MDA2] sas2, ~ă smf [At: GCR I, 178/3 / V: (reg) sașă sf, șas sm / Pl: sași, sașe, (îrg) sasi, (înv) șași / E: ns cf mg szàsz] 1 (Rar) Persoană care face parte din populația germană originară din Flandra, din regiunile Rinului și ale Mosellei și din Saxonia, colonizată în Transilvania în sec. XII și XIII. 2 (Lpl) Populație alcătuită din sași2 (1). 3 (Mun) Epitet dat unui om care mănâncă mult.
5. [MDA2] sasoaică sf vz săsoaică
6. [MDA2] sășoaică sf vz săsoaică
7. [MDA2] sesoaică sf vz săsoaică
8. [Scriban] Sas, Sáscă și Săsoáĭcă s., pl. Sașĭ, Saște și Săsoaĭce (germ. Sachse, Saxon; vsl. Sasĭnu, Sasu, pol. ceh. Sas, ung. Szasz. Cp. cu Rus, Ruscă). German din Transilvania: Sașiĭ aŭ fost adușĭ de la Rin de regiĭ ungureștĭ în ținutu Sibiuluĭ și țara Bîrseĭ între aniĭ 1141 și 1235.
9. [DOOM 3] săsoaică s. f., g.-d. art. săsoaicei; pl. săsoaice
10. [DOOM 2] săsoaică s. f., g.-d. art. săsoaicei; pl. săsoaice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL