1. [DEX '09] SĂRDAC, sărdace, s. n. (Reg.) Suman scurt până la brâu. – Din ucr. sardak, serdak.
2. [MDA2] sărdac sn [At: CREANGĂ, A. 37 / V: sar~ sn / E: ucr сердак, сардак] (Mol; Buc) Haină, țărănească făcută din dimie, scurtă până la brâu.
3. [DLRLC] SĂRDAC, sărdace, s. n. (Mold.) Suman scurt pînă la brîu. Sumane mari, genunchere și sărdace... și alte lucruri ce le duceau lunea în tîrg de vînzare. CREANGĂ, A. 48. (Cu pronunțare regională) Beu holercă, beu tabac, Vine iarna, n-am sardac. ȘEZ. VIII 62.
4. [Șăineanu, ed. VI] sărdac n. Mold. un fel de surtuc scurt: sumane mari, genunchere și sărdace CR. [Rut. SERDAK, pieptar (din SERDO, piept)].
5. [Scriban] sărdác n., pl. e (rut. pol. serdak, peptar, d. serce, din *serdce, inimă, pept). Nord. Surtuc țărănesc.
6. [MDA2] sardac sn vz sărdac
7. [DOOM 3] sărdac (reg.) s. n., pl. sărdace
8. [DOOM 2] sărdac (reg.) s. n., pl. sărdace
9. [DER] sărdac (sărdace), s. n. – (Mold.) Surtuc. Rut., pol. serdak (Tiktin).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL